BNR: Nu credem că actualul curs al leului este supraevaluat

BNR nu anticipează presiuni majore asupra cursului de schimbdeterminate de retrogradarea ratingului Greciei, însă consideră căriscul de contagiune rămâne "preocupant", fiind posibil ca situaţiaeconomiilor de la periferia zonei euro să determine o încetinireuşoară a creşterii PIB, spune Cristian Popa, viceguvernatorulbăncii centrale, responsabilul de politica monetară.

De asemenea, el spune că probabilitatea revenirii recesiunii înRomânia este "nesemnificativă"."Am auzit aprecieri legate de nivelul supraevaluat al leului. Nucred că este vorba de aşa ceva. Avem cel puţin patru bănci deinvestiţii în ale căror estimări România se află printre 40 ţăriemergente, unde cursul este cel mai apropiat de fair value(valoarea corectă), dacă ne uităm la ultimii cinci ani de zile. Acalcula un curs de echilibru este foarte complicat şi atunci cândeconomia funcţionează liniar", a menţionat Popa.Asociaţia Oamenilor de Afaceri crede că un nivel al cursului de 4,7lei pentru un euro ar fi mai aproape de realitatea economică şii-ar sprijini pe exportatori. De partea cealaltă, BNR mizează maimult pe estimările băncilor străine de investiţii, care cred căvaloarea reală a cursului în acest moment este cuprinsă între 4-4,1lei/euro.De la începutul anului cursul s-a mişcat între 4,08 şi 4,28lei/euro cu o tendinţă de apreciere a leului. Totuşi, aceastăapreciere, care de la începutul anului este de 3%, începe săerodeze câştigurile exportatorilor, segmentul care a susţinuteconomia în criză. Mihai Ionescu, preşedintele AsociaţieiExportatorilor şi Importatorilor (ANEIR), spune că ei nu au cerut odepreciere a leului pentru a ajuta exportatorii, ci o stabilitate acursului.Popa a afirmat că banca centrală vrea să evite o volatilitatefoarte mare a cursului. "Vom avea întotdeauna un curs pe care piaţaîl va dicta. Adevărul îl dă piaţa. Banca centrală vrea să evite ovolatilitate excesivă. Nu vorbim de un nivel de curs pe care îlpreferăm sau nu. Nu ne referim niciodată la niveluri de curs sau laintervale de curs, ci la nevoia de a evita această volatilitate. Ovolatilitate excesivă nu face bine economiei şi poate să afectezeanticipaţiile."Reverindu-se la ecoluţia economiei, Popa a spus că probabilitatearevenirii recesiunii nu este semnificativă. În ciuda ajutoruluifinanciar major de la FMI, Comisia Europeană şi alţi finanţatoriinternaţionali, de aproximativ 20 mld. euro, economia românească nureuşeşte să-şi revină semnificativ, ceea ce pune mari probleme atâtsectorului privat, cât şi celui bugetar. Creşterea economică dintrim. IV 2010 şi trim. I 2011 este destul de anemică, ceea ce faceca toate speranţele pentru acest an de a avea un plus total de 1,5%să se îndrepte spre trim. III şi IV, în condiţiile în careaşteptările pentru trim. II sunt destul de rezervate."Balanţa riscurilor este relativ simetrică. Evoluţia economieipoate să fie mai bună sau mai rea. Vedem pe tot anul o creştereeconomică de aproximativ 1,5%. Este posibil ca agravarea temerilorlegate de evoluţia economiilor de la periferia zonei euro să aibăefecte negative asupra încrederii şi fluxurilor de capital", amenţionat Popa.El a susţinut că este posibilă revenirea creditării în teritoriulpozitiv, pe fondul creşterii cererii de la companii şi persoanelefizice cu bonitate.Dincolo de lipsa unei creşteri economice sustenabile, principalaproblemă macroeconomică este inflaţia mare, care s-a datorat în ceamai mare parte creşterii TVA de anul trecut, ceea ce a atrasmajorarea preţurilor. În ciuda politicii monetare destul derestrictive a BNR, cu păstrarea dobânzii-cheie la lei la 6,25% demai bine de un an, presiunile inflaţioniste nu au scăzut. Creştereapreţului la alimente a lovit puternic în inflaţie. După majorareaTVA, inflaţia anuală a sărit de la 5% la 8%, peste aşteptări. BNRse aşteaptă să coboare spre 5% în a doua parte a anului."Inflaţia este o boală extrem de perfidă. Este o boală de carescapi foarte greu. Poate să ducă şi la obişnuinţă. O societateobişnuită cu inflaţia se debarasează foarte greu (de aceasta - n.red.)", a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, care de 21 de ani,de când se află în fruntea BNR, se luptă cu inflaţia.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels