Banca Naţională a decis în şedinţa de politică monetară de ierimenţinerea dobânzii cheie la minimul record de 6,25% pe an, dar şia rezervelor minime obligatorii la nivelul de 15% la lei, respectiv25% la valută.
Menţinerea dobânzii a fost anticipată de toţi analiştii încontextul aşteptărilor de creştere a inflaţiei după majorarea TVAde la 19% la 24%. Proiecţiile BNR indică o creştere a ratei anualea inflaţiei până la 7,8% în decembrie urmând ca preţurile de consumsă intre pe o traiectorie descendentă anul viitor pe măsuramenţinerii la un nivel scăzut a cererii interne.
Existau însă pe piaţă şi aşteptări privind o reducere arezervelor minime aplicabile pasivelor în valută cu cinci puncteprocentuale pentru ca băncile să aibă suficiente rezerve pentru afinanţa deficitul bugetar, dar şi în contextul în care odată curevizuirea semestrială a "Iniţiativei de la Viena" grupurilorbancare străine li s-a permis să-şi reducă cu 5% expunerile peRomânia.
Analiştii spun însă că banca centrală a ales să nu reducărezervele minime obligatorii, apreciind că există suficienteresurse pe piaţă pentru ca statul să-şi poată finanţa deficitul,mai ales că în prezent există şi certitudinea că a treia tranşă dinîmprumutul de la Comisia Europeană, în valoare de 1,2 miliarde deeuro, va intra în contul Trezoreriei în septembrie.
De asemenea, este luată în calcul posibilitatea ca BNR să-şi fipăstrat un spaţiu de rezervă pentru momentul în care economia vaîncepe să îşi revină din recesiune şi nevoia de finanţare astatului se va diminua, astfel încât banii să fie eliberaţi în acelmoment şi să meargă nu la stat, ci în economia privată.
Estimările anterioare indicau eliberarea în piaţă a 1,5 mld.euro în eventualitatea reducerii rezervelor minime la valută cucinci puncte procentuale. Totuşi, nevoia de finanţare a statului depe piaţa internă s-ar putea diminua în contextul în care Ministerulde Finanţe a anunţat că în următorii trei ani intenţionează săemită obligaţiuni în valoare de 7 mld. euro pe pieţele externe.
Unii analişti se aşteptau însă ca BNR să reducă rezervele minimela valută nu atât pentru a elibera lichiditatea necesară pentru oviitoare emisiune de obligaţiuni în euro, ci pentru că apreciau căpe piaţă există deja o lipsă de lichidităţi în euro.
Banca Naţională nu a mai eliberat rezerve minime obligatorii dinnoiembrie anul trecut, chiar dacă în primele patru şedinţe depolitică monetară din 2010 a redus dobânda la lei de la 8% la 6,25%pe an.
Tendinţa de relaxare a politicii monetare a fost stopată înşedinţa din iunie din cauza reapariţiei presiunilor inflaţioniste,iar acum analiştii se aşteaptă mai degrabă la posibilitateaîntăririi politicii monetare în următoarele şedinţe ale bănciicentrale.
În schimb, BNR a revenit la exprimarea privind gestionarea"adecvată" a lichidităţii în sistemul bancar, mesaj perceput cafiind mai slab decât cel transmis în şedinţa precedentă, cândoficialii instituţiei vorbeau de o gestionare "fermă" alichidităţii. Astfel, banca centrală ar putea permite o mai marevolatilitate a dobânzilor pe piaţa interbancară.
"În contextul diminuării incertitudinilor legate de crizafinanciară regională şi a relativei normalizări a situaţiei pepieţele monetară şi valutară, Consiliul de Administraţie al BNR ahotărât gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar",se arată în comunicatul transmis ieri de instituţie.
În acelaşi timp, Banca Naţională a aprobat raportul trimestrialasupra inflaţiei, ale cărui concluzii vor fi făcute publicemâine.
Oficialii băncii centrale spun însă că reintrarea inflaţiei pe otraiectorie descendentă după şocul inflaţionist generat decreşterea TVA depinde de implementarea fermă a măsurilor deajustare fiscală.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
