Eveniment

BNR: România a atras anul trecut investiţii străine directe de 5,17 mld.euro. Cele mai dinamice sectoare au fost comerţul, industria şi intermedierile financiare. Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: Vom avea o evoluţie mai bună în ciclul postpandemie

Andrei Rădulescu: Prognozăm o evoluţie mai bună în ciclul postpandemie (comparativ cu ciclul post-criză), pe fondul perspectivelor de politică economică (la nivel mondial, în sfera UE şi pe plan intern), potenţialului ridicat de dezvoltare din economia internă (în contextul decalajelor importante care ne despart de Zona Euro, nucleul dur al Uniunii Europene) şi creşterii probabilităţii de aderare la OCDE (clubul ţărilor dezvoltate)

Andrei Rădulescu: Prognozăm o evoluţie mai bună în ciclul postpandemie (comparativ cu ciclul post-criză), pe fondul perspectivelor de politică economică (la nivel mondial, în sfera UE şi pe plan intern), potenţialului ridicat de dezvoltare din economia internă (în contextul decalajelor importante care ne despart de Zona Euro, nucleul dur al Uniunii Europene) şi creşterii probabilităţii de aderare la OCDE (clubul ţărilor dezvoltate)

Autor: Roxana Rosu

01.10.2020, 00:06 921

România a atras anul trecut inves­tiţii străine directe de 5,17 mld. euro, din care 2,2 mld. euro repre­zintă aport la capitalul firmelor şi 2,8 miliarde euro profitul reinvestit, soldul total ajungând la 88,3 miliarde euro, arată datele publicate miercuri de BNR.

Astfel, 2019 este al doilea an consecutiv în care nivelul ISD depăşeşte pragul de 5 miliarde euro, după 5,26 miliarde euro în 2018, în condiţiile în care în 2016 şi 2017 fluxul net fusese de 4,5-4,7 miliarde euro.

Până în anul 2018, cea mai mare contribuţie la fluxul net de investiţii străine directe a înregistrat componenta de aport la capitalurile proprii, cu un maxim de 4,2 miliarde  euro în anul 2014 şi un minim de 2,2 miliarde euro în 2017, aceasta  fiind depăşită în 2019 de profitul reinvestit. Ponderea investi­ţiilor străine directe în PIB s-a diminuat de la 2,6% în 2018 şi 2017 la 2,3% în 2019, minimul din 2015.

Raportat la totalul populaţiei rezi­dente, fluxul net de ISD a înregistrat valoarea de 267 euro/locuitor, în scă­dere uşoară de la 270 euro/locuitor în anul 2018.

Comerţul a continuat să fie sectorul care a atras cele mai multe investiţii în 2019 (1,8 miliarde euro), pe fondul creşterii puternice a consumului.

De asemenea, peste 1,3 miliarde euro au fost orientate spre industrie, din care 980 milioane euro în ramura prelucrătoare, principalele activităţi vizate fiind sectoarele alimente, băuturi şi tutun (309 milioane euro), mijloace de transport (214 milioane euro) şi maşini şi echipamente (93 milioane euro). În acelaşi timp, intermedierile financiare şi asigurările au atras investiţii străine directe de peste 1,1 mld. euro anul trecut.

Un alt domeniu care a atras atenţia investitorilor a fost IT&C, cu un flux de 447 milioane euro în 2019.

În ceea ce priveşte soldul total al investiţiilor străine directe, de 88,3 mld. euro, acesta s-a majorat cu 8,9% anul trecut, ponderea lui în PIB diminuându-se însă la 39,5%, minimul din 2008.

Cele mai atractive regiuni au fost Bucureşti-Ilfov (55,3 mld.euro, respectiv 62,7% din soldul total), urmată de Cen­tru (7,6 mld.euro), Vest (6,1 mld.euro) şi Sud-Muntenia (5,6 mld.euro). La polul opus se află Sud-Vest-Oltenia, care a a­tras investiţii totale de doar 2,5 mld.euro şi Nord-Est, cu 1,7 mld.euro.

Cea mai mare parte din fonduri s-a îndreptat spre industria prelucrătoare (29% din total), urmată de construcţii & imobiliare (16,9%), comerţ (16,6%) şi sectorul financiar (11.5%)).

Cel mai important investitor strain este Olanda, cu 23% din soldul ISD, locul secund fiind ocupat de Austria (12,6%), urmată de Germania (12,3%), Italia (8,2%), Cipru (6,2%), Franţa (6,2%) şi Elveţia (4,3%).

Economiştii Băncii Transilvania cred că, după ajustarea din 2020 (determinată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc fără precedent) vom asista la redinamizarea investiţiilor străine directe în România.

„Prognozăm o evoluţie mai bună în ciclul postpandemie (comparativ cu ciclul post-criză), pe fondul perspectivelor de politică economică (la nivel mondial, în sfera UE şi pe plan intern), potenţialului ridicat de dezvoltare din economia internă (în contextul decalajelor importante care ne despart de Zona Euro, nucleul dur al Uniunii Europene) şi creşterii probabilităţii de aderare la OCDE (clubul ţărilor dezvoltate)“, spune economistul-şef al BT,  Andrei Rădulescu.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO