BNR scade dobânda sperând ca băncile să reducă costul creditelor, iar banii „fierbinţi“ să nu mai intre

Astfel, tendinţa de scădere a costului creditelor, vizibilă pe măsură ce banca centrală a relaxat politica monetară, va continua şi este posibil ca dobânzile la împrumuturile în moneda naţională să coboare sub pragul de 5%. Totodată, economisirea va continua să fie remunerată pozitiv, după cum antici­pează economiştii.

Consiliul de administraţie al BNR a decis ieri să diminueze dobânda de politică mo­netară la 2,25%, aceasta fiind a cincea tăiere de dobândă după reluarea ciclului de scădere, în luna august a anului trecut. Ratele rezervelor minime obligatorii aplica­bile pasivelor în lei şi în valută ale băncilor au fost menţinute.

Relaxarea politicii monetare va con­tinua, după cum a indicat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. „Mai există câmp de re­du­cere a dobânzii-cheie. La nivelurile ac­tua­le ale inflaţiei şi prognoza pentru sfârşitul anu­lui nu pot să neg că nu ar fi spa­ţiu de re­du­cere a dobânzii-cheie“, a declarat ieri Isărescu la briefingul de presă de după şe­dinţa de politică monetară. În ceea ce pri­veşte ratele rezervelor mi­ni­me obligatorii (RMO), care staţionează din toamna anului tre­cut la 10% la lei şi 14% la valută, gu­ver­natorul BNR afirmă că impactul reducerii este analizat cu atenţie având în vedere că acestea sunt „un instru­ment puternic“. Ajustarea RMO ar urma să continue în pri­măvară-vară. Împrumutu­rile în monedă na­ţională şi-au accelerat ritmul anual de creş­tere în ter­meni reali, în condiţiile pro­pagării redu­cerilor succesive ale ratei do­bânzii de politi­că monetară asupra do­bânzilor la creditele noi acordate com­pa­niilor şi popu­la­ţiei, favorizată inclusiv de relaxarea con­diţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară.

În ceea ce priveşte volumul total al cre­di­tului acordat sectorului privat, acesta a con­tinuat să fie afectat de accentuarea contracţiei sto­cului de credite în valută, precum şi de in­ten­sifi­carea operaţiunilor de eliminare a cre­ditelor ne­performante din bilanţurile institu­ţiilor de credit, remarcă BNR.

„Are loc un proces de reducere sem­ni­ficativă, chiar rapidă a creditului în valută, ceea ce este un element bun. Reducerea de­pen­denţei de creditul în valută este un fe­no­men pozitiv şi pentru politica monetară şi pentru ţară. Avem o capacitate mai mare de a transmite politica monetară în economie“, susţine Isărescu. Deciziile BNR din ultimii doi ani prin care dobânda-cheie a fost în­jumătăţită a avut impact asupra clienţilor băncilor, care se împrumută în lei la dobânzi de 7% pe an, faţă de 11% în 2013. Pe de altă parte, cei care au depozite la bancă mai primesc doar 3%, în timp ce în 2013 dobânda medie depăşea 5% pe an.

Inflaţia mai scăzută decât aşteptările, posibila menţinere a creditării totale în teritoriul negativ, nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european şi decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a arunca bani ieftini pe pieţe prin politica de relaxare cantitativă au determinat banca centrală să continue ciclul de relaxare a politicii monetare printr-o nouă ajustare a dobânzii-cheie.

BNR a ajustat prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1% şi are o estimare de 2,4% pentru inflaţia de la sfârşitul anului 2016.

În ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb, Isărescu a arătat că aprecierea leului faţă de euro din ultima perioadă a avut loc în linie cu tendinţa regională şi a fost susţinută şi de achiziţiile de titluri româneşti de către investitori străini.

Banca centrală a hotărât ieri şi îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ă/-2,00 puncte procentuale de la ă/-2,25 puncte procentuale. Astfel, începând cu data de 5 februarie, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce la 4,25% pe an de la 4,75%, întimp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25 la sută.

Cum justifică BNR decizia de continuare a reducerii dobânzii-cheie

+ Rata anuală a inflaţiei a continuat scăderea şi s-a plasat la valori mai mici decât cele prognozate (0,83% în decembrie), pe fondul  accentuării declinului preţurilor volatile şi al inflaţiei scăzute pe pieţele externe, dar şi al persistenţei deficitului de cerere agregată şi continuării ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste;

+ Prognoza de inflaţie pentru acest an a fost revizuită în scădere, de la 2,2% la 2,1%, iar inflaţia anuală la sfârşitul anului 2016 este estimată la 2,4%;

+ Indicatorii pe octombrie şi noiembrie indică continuarea creşterii economiei în trimestrul IV, atât volumul producţiei industriale, cât şi cel al comerţului cu amănuntul şi al lucrărilor de construcţii având o evoluţie trimestrială pozitivă;

+ Evoluţia deficitului de cont curent al balanţei de plăţi arată consolidarea sustenabilităţii poziţiei externe;

+ Împrumuturile în lei şi-au accentuat ritmul anual de creştere, dar volumul total al creditelor a fost în continuare afectat de scăderea stocului de credite în valută şi vânzarea de credite neperformante.

O măsură „adecvată, utilă şi oportună“ pentru economie

Radu Crăciun, economistul-şef al BCR

Decizia BNR are un rol mai degrabă de semnal având în vedere că dobânzile la lună pe piaţa interbancară gravitează deja de mai multă vreme în jurul unei valori centrale de 0,5%. Este vorba de un semnal menit să încurajeze băncile în direcţia continuării procesului de scădere a dobânzilor în scopul încurajării consumului şi a investiţiilor. De asemenea, este un semnal menit să descurajeze intrările capitalurilor speculative pe piaţa valutară pentru a preveni o apreciere a leului, o tendinţă care dacă s-ar materializa ar accentua presiunile dezinflaţioniste.

Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen

Din punct de vedere al contextului actual intern, dar şi al celui extern decizia este adecvată, utilă şi oportună. Din punctul de vedere al efectului în piaţă cred că vom vedea o menţinere a tendinţei şi dinamicii procesului de refacere a legăturilor dintre cererea şi oferta de resurse financiare din economie. Economisirea va continua să fie remunerată pozitiv, iar costul creditelor este de aşteptat să tindă în medie spre un nivel de 4 puncte procentuale. Scăderea ecartului dintre dobânzile active şi cele pasive va continua în cel mai probabil caz însă lent. Din păcate, economia noastră reacţionează lent, iar mediul extern nu ne este neapărat favorabil.

În ceea ce priveşte perspectivele, estimarea de 2% privind rata dobânzii de politică monetară pentru finalul anului 2015 poate fi adusă la finalul primului semestru, iar pentru intrarea în 2016 cred că nu trebuie exclus un nivel mai redus cu până la 0,50 puncte procentuale. Accentuarea consumului din producţia autohtonă (măcar în zona alimentară) ar putea aduce beneficii dacă nu ar fi erodată de preţul mai mic de import sau chiar de acoperirea insuficientă prin oferta internă (lipsa de diversificare în ansamblu) care face necesar importul de completare.“

Aurelian Dochia, analist economic

Este o decizie anticipată care vine din faptul că a existat în continuare spaţiu de manevră pentru BNR. Măsura a fost încurajată de evoluţia inflaţiei, măsurile Băncii Centrale Europene şi tendinţa generală a inflaţiei pe plan european.

Deoarece decizia vine în continuarea altor reduceri ale dobânzii de politică monetară şi a fost o decizie aşteptată, nu mă aştept să producă efecte imediate pe pieţe, dar va încuraja menţinerea unor dobânzi scăzute atât la credite, cât şi la depozite.