Euro ar putea să intre în circulaţie în România în ianuarie2015, conform calendarului iniţial, însă va fi utilizat în paralelcu leul încă 11 luni, o perioadă mult mai lungă decât cea standardde două luni utilizată la aderarea sau adoptarea euro pânăacum.
Ultimele state care au aderat la zona euro, Slovenia (2007),Slovacia (2009) şi Estonia (2011) au avut o perioadă de tranziţiede 16 zile. Celelalte state au avut la adoptare, în 2002, douăluni de circulaţie paralelă.
Această perioadă de tranziţie de 11 luni, neobişnuit de lungă,ar putea reprezenta o "rezervă" de timp pentru a ajunge laconvergenţa indicatorilor macro, astfel încât aderarea să fiefăcută practic tot în 2015.
În primă fază, guvernul renunţase la menţionarea ţintei de 1ianuarie 2015 în Programul de Convergenţă, un document care setrimite în fiecare an la Bruxelles. Vineri însă situaţia s-aschimbat. Guvernul şi BNR au decis să păstreze termenul 2015 pentruadoptarea euro, obiectivul fiind menţionat şi în Programul deConvergenţă care a fost aprobat de Executiv vineri şi va fi trimisComisiei Europene, potrivit unor surse citate de Mediafax. Astfel,cele 11 luni "de prelungire" urmează să fie aprobate de Bruxelles.
Premierul Emil Boc a precizat vineri-seară că data exactă atrecerii la euro nu a fost stabilită, urmând să fie agreată cupartenerii europeni.
Propunerea a apărut practic din senin vineri, într-o şedinţă apartidelor din coaliţie la care au participat şi guvernatorul MugurIsărescu, după ce în ultimele luni autorităţile au vorbit doardespre necesitatea de a rediscuta data ianuarie 2015, pe fonduldeteriorării indicatorilor economici .
Deputatul Varujan Pambuccian a relatat, citat de Mediafax, căguvernatorul Isărescu a propus ca euro să circule în paralel culeul pe tot parcursul anului 2015. Analiştii financiari sunt însăsceptici şi consideră că şansele ca România să îndeplineascăcriteriile de adoptare a euro până în 2015 sunt reduse.
"În ERM (mecanismul ratelor de schimb, o anticameră a zoneieuro, în care trebuie asigurată stabilitatea cursului faţă de euro- n. .red.) au intrat şi ţări care nu îndeplineau toate condiţiile.Rămâne însă de văzut dacă această cutumă mai stă în picioare cutoate problemele din zona euro. Ca să te primească în zona euro,este însă obligatoriu să te pui de acord cu Banca CentralăEuropeană", spune Valentin Lazea, economistul-şef al BNR. El nu adorit să facă alte comentarii privind stabilirea acestui calendarînainte ca Banca Naţională să formuleze o poziţie oficială.
Trecerea la euro ar urma să fie gestionată de o comisieguvernamentală, prezidată de premier, din care va face însă parteşi guvernatorul BNR, cu poziţie de vicepreşedinte.
"Atenţia este foarte mult orientată acum, după criză, spreconvergenţa reală, gestionarea dezechilibrelor de ansamblu, amecanismelor de guvernanţă. A gândi numai în termeni de inflaţie,deficit bugetar, datorie publică, diferenţial de dobânzi sauvolatilitatea cursului (criteriile nominale impuse pentru adoptareaeuro - n. red.) de schimb este insuficient", spune Daniel Dăianu,profesor de economie şi fost ministru de finanţe.
El subliniază că în România nu a existat şi nu are loc nici acumo dezbatere publică pe tema adoptării euro. Spre exemplu, Proiectulde convergenţă nu a fost făcut public, nici în stadiul de proiect,nici după ce Guvernul l-a aprobat la sfârşitul săptămâniitrecute.
Decizia Guvernului de a forţa menţinerea calendarului de trecerela euro vine după ce România a ratat obiectivul integrării înspaţiul Schengen în această primăvară, pe fondul opoziţiei Franţeişi Germaniei. De altfel, analiştii celei mai mari bănci franceze -BNP Paribas - scriau recent că România va trece la euro abia în2024, trimiţând astfel în derizoriu planurile României.
"Nu înţeleg ideea circulaţiei în paralel a monedei naţionale cueuro. Dacă se acceptă circulaţia în paralel a celor două monede, peparcursul anului ar putea să existe discrepanţe. Între cele douămonede ar putea să existe variaţii, chiar dacă mici. Cum vor firezolvate? Ar apărea arbitraj între cele două monede, ar fi un felde posibilitate speculativă care s-ar crea", consideră analistulfinanciar Aurelian Dochia.
La introducerea euro în tranzacţiile comerciale, la începutulanului 2002, perioada de circulaţie paralelă cu vechile monede afost de numai două luni (până la 28 februarie 2002). Estonia,statul care a aderat cel mai recent la zona euro, a făcut schimbulmonedelor şi bancnotelor în ianuarie anul acesta în mai puţin dejumătate de lună.
Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, precizează că înperioada de circulaţie paralelă a celor două monede cursul deschimb va fi fix.
"Cursul este fixat în acea perioadă, nu are voie să mişte niciocentimă. Totuşi, rămâne de văzut cum se vor comporta comercianţii,în condiţiile în care mulţi dintre furnizorii de servicii - de latelefonie mobilă la utilităţi - dar şi dealerii auto aleg şi înprezent să exprime preţurile în euro, iar conversia în lei se facela un curs ales arbitrar (de cele mai multe ori al bănciipartenere), diferit de cel oficial al BNR.
Lazea spune că toate detaliile legate de afişarea preţurilor -eventual duală, atât în lei cât şi în euro - în perioada decirculaţie în paralel a celor două monede vor fi stabilite de cătrecomisia guvernamentală.
Adoptarea euro reprezintă marea ambiţie a guvernatorului MugurIsărescu, aflat la conducerea BNR de două decenii şi era iniţialprevăzută pentru 2014, an în care se încheie şi mandatul săuactual. Ulterior, s-a profilat momentul ianuarie 2015 pentrutrecerea efectivă la euro, după o perioadă de pregătiri între 2012şi 2014.
Însă după ce deficitul bugetar a explodat în anii de crizăeconomică iar după majorarea TVA din vara trecută inflaţia şi-areluat accelerarea, chiar guvernatorul Isărescu a admis că ţinta detrecere la euro trebuie reanalizată.
În anul 2000 Isărescu a susţinut din poziţia de premierstrategia de la Snagov - un plan pe şapte ani, a cărei ţintă finalăera integrarea în Uniunea Europeană. Trecerea la euro în 2014 -începutul lui 2015 ar încheia astfel un alt ciclu de şapte ani,marcând integrarea completă în structura Uniunii Europene.
Totodată, trecerea la euro ar reprezenta al doilea obiectivimportant atins de guvernatorul Isărescu, după ce denominarea şitrecerea la regimul de ţintire a inflaţiei în 2005 au marcatstabilizarea leului după 15 ani de tranziţie dură, timp în careinflaţia a fost galopantă, iar cursul a avut mai multe episoade dedepreciere abruptă.
Adoptarea abruptă a euro ar putea fi periculoasă, atenţioneazăînsă Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al INGBank.
"Convergenţă reală nu există. Acestea sunt cele mai importante:să apropii structura economiei, a veniturilor şi a preţurilor decele existente în zona euro", spune Chideşciuc. El consideră căRomânia are şanse slabe să îndeplinească şi criteriile formaleprivind stabilizarea inflaţiei (care nu trebuie să depăşească cumai mult de 1,5% puncte peste media celor mai performante treistate membre din acest punct de vedere - n.red.) şi convergenţadobânzilor pe termen lung.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
