Eveniment

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: Camera de Comerţ este cel mai important canal prin care ajung informaţii de la autorităţi la IMM-uri.

09.11.2018, 14:30 139

Camerele de comerţ au un rol foarte important în educarea şi dezvoltarea companiilor, în special a celor mici şi mijlocii, unde nu există resursele companiilor mari, care de obicei sunt multinaţionale, a spus la ZF Live Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

„Organizaţiile patronale, cum sunt Camerele de Comerţ, reprezintă cel mai important canal prin care pot să ajungă informaţii dinspre autorităţi înspre companiile mici şi medii, mai ales din afara Bucureştiului. Pe zona de concurenţă, de care ne ocupăm noi, companiile mari, care în majoritatea cazurilor sunt multinaţionale, au o capacitate foarte bună: au jurişti buni sau au contacte cu firme de avocatură importante şi le este mai uşor să se adapteze la evoluţiile legislaţiei. Acelaşi lucru nu este valabil pentru companiile mai mici, multe dintre ele cu capital românesc, care nu au dimensiunea, expertiza companiilor multinaţionale şi nu au resurse pentru angajarea avocaţilor specializaţi şi atunci Camera de Comerţ este cea care poate să suplinească.“

Camera de Comerţ are un rol vital în educarea şi sprijinirea companiilor mai mici pentru a se profesionaliza şi în felul acesta dezvolta. În acelaşi timp, statul trebuie să fie şi el atent să supravegheze activitatea acestor agenţi economici. 

„Camera de comerţ este mai vizibilă cu siguranţă şi firmele se profesionalizează. Apar firme mai mari, mai puternice, mai profesioniste, firme care reuşesc să concureze. Sunt domenii în care vedem companii nou create care reuşesc să se bată de la egal la egal cu firmele străine. Ce e important în România este faptul că statul, cu intenţie sau fără, este destul de neutru şi lasă concurenţa liberă şi vedem un nivel de concurenţă mai pronunţat în România faţă de unele state membre, lucru ce are efecte benefice, pentru că avem preţuri mai mici decât în multe ţări din UE. O parte negativă pe care o constat este că progresul acesta nu este uniform , nu este acelaşi în toate domeniile şi sunt zone care par că au încremenit în anii ’90, cu un model de business agresv şi care încearcă să o ia pe scurtătură de multe ori.“

 

Ce a mai declarat Bogdan Chiriţoiu la ZF Live:

@ Când primim invitaţii din partea camerelor de comerţ, participăm şi organizăm evenimente în comun. Încercăm să folosim acest canal pentru a ajuta la educarea mediului de afaceri.

@ Când am intrat în UE în 2007, unele părţi din economia românească au realizat că s-au schimbat regulile jocului şi profită de ele, se adaptează lor, alte segmente cred că au rămas în continuare pe modelul de business de anii ’90, care era mai agresiv şi mai puţin axat pe respectarea regulilor.

@ Occidentul arată frumos şi are tradiţiile acestea foarte vechi, iar dinamismul poate fi puţin redus. Estul este dinamic, zona estică a Uniunii Europene este cea mai dinamică, în sensul de a creşte, aceasta este partea bună a estului. România arată bine în zona asta, în regiunea noastră este una dintre economiile care au cunoscut creştere, iar legislaţia, dacă s-a schimbat, nu s-a schimbat în defavoarea firmelor.

@ Societatea românească a făcut mulţi paşi în cei 28 de ani de transformare şi este important să recunoaştem aceste lucruri.

@ Îmi place că avem o concurenţă intensă, dar e adevărat că atunci când companiile locale nu au dimenisune foarte mare, le e greu să iasă în afară, iar o cameră de comerţ poate să ajute, să le promoveze businessul care ei în sine nu au dimensiunea care să le permită  penetrarea pieţelor străine.

@ Partea bună este că în România nu avem pieţele atât de concentrate, dar, neavând campioni naţionali, nici nu este uşor să ieşi în afară. Cred că totuşi pentru noi este mai bine să ne concentrăm pe concurenţa internă, căci companiile foarte mari pot să ne crească preţurile.

@ În piaţă este un darwinism, supravieţuiesc cei mai competitivi. Dacă sunt prea multe companii, alea mai prost conduse, cu costuri mai mari, vor da faliment sau sunt cumpărate de ceilalţi şi apoi piaţa stabileşte un echilibru. Nu este util pentru societate să fie un număr foarte mare de companii, pentru că asta dă instabilitate, nu o să poată să investească, să vină cu tehnologii noi. Şi companiile pe moarte trebuie lăsate să moară. Nu e bine să-i ţii în viaţă pe cei care nu sunt eficienţi, pentru că în felul acesta blochezi resurse, mai ales că avem o penurie de forţă de muncă.

@ O intenţie bună a guevrnului este să încerce să ţintească ajutoarele de stat către sectoare unde avem un potenţial nerealizat, unde există genul de businessuri care ar avea sens, în loc să împrăştiem banii uniform şi să mergem pe toate zonele.

@ Încercarea de a salva companiile bolnave ne consumă mult timp. Acestea sunt companii în general de stat: CFR Marfă, Complexul Energetic Hunedoara, Oltchim, Compania Naţională a Uraniului. Pe aceştia încercăm să îi ajutăm să iasă la lumină: să se restructureze, să aibă ceva mai puţin personal, să aibă costuri ceva mai mici.

@ Cealaltă idee este cum facem să ajutăm companiile noi, sănătoase,să crească mai repede. Acestea sunt lucruri pe care le face în primul rând guvernul cu schemele de ajutor de stat.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO