Investitorii din Marea Britanie, Germania şi Austria au subscris mai mult de jumătate din împrumutul de 750 mil. euro luat de România marţi de pe pieţele externe. Eurobondurile au stârnit însă şi interesul unor investitori din Hong Kong, Singapore şi China, dar şi din Emirate, după cum spune Enache Jiru, secretar de stat responsabil cu Trezoreria.
Cererea din partea investitorilor pentru subscrierea emisiunii de eurobonduri a fost ridicată, Ministerul Finanţelor reuşind să adune oferte de circa 3,6 mld. euro. Astfel, emisiunea a fost suprasubscrisă de cinci ori, banii provenind de la 220 de investitori aduşi de BNP Paribas, Deutsche Bank, JP Morgan şi UniCredit.
Şeful Trezoreriei a explicat că în grila de alocare a eurobondurilor a contat şi vechimea investitorilor pe România, dar şi deschiderea către investitori noi. Investitorii din China au subscris 3,5%, iar cei din Singapore şi Hong Kong, circa 4,8%.
El se declară foarte mulţumit de interesul arătat de investitori. Pentru reuniunea de toamnă a FMI şi Băncii Mondiale programată la Tokio în perioada 9-14 octombrie şeful Trezoreriei îşi pregăteşte deja o agendă de întâlniri cu investitori, spunând că are deja mai multe solicitări.
Marea Britanie a avut şi de această dată o prezenţă puternică datorită concentrării de fonduri şi de administratori de averi. Investitorii britanici au manifestat, în mod uzual, cel mai mare interes pentru eurobondurile emise de România, subscriind în ultimii ani cea mai mare parte din emisiunile lansate de România.
În schimb, Germania are o reprezentare mai slabă, chiar dacă gigantul Deutsche Bank s-a numărat printre băncile angajate să se ocupe de plasarea titlurilor, fiind responsabilă de sindicalizare. Anul trecut germanii s-au arătat reticenţi în a cumpăra titlurile României din cauza presupusei contagiuni cu criza din Grecia prin canalul bancar.
Investitorii din Germania şi Austria au subscris acum 22% din sumă, după ce anul trecut au furnizat doar 8% din cele 1,5 mld. euro strânse de Ministerul Finanţelor de pe pieţele externe. În 2011 sume importante, reprezentând 20% din total, au fost plasate de americani. Şi la eurobondurile de 1 mld. euro din 2010, 35% din ordinele de cumpărare au venit din SUA (off-shore) şi Marea Britanie, în timp ce Germania şi Austria au oferit 20% din bani.
De această dată, numai 8% din banii împrumutaţi de România au provenit de la investitori din afara Europei.
Emisiunea de anul trecut a fost realizată de Finanţe în cadrul programului de finanţare externă pe termen mediu (EMTN) de 7 mld. euro pe trei ani şi a reprezentat cel mai mare împrumut privat luat de România vreodată de pe piaţa externă.
Pe categorii de investitori, managerii de fonduri au arătat la eurobondurile lansate marţi cel mai mare interes, având o pondere de 50%, sectorul bancar şi retail - 23%, fondurile de pensii si companiile de asigurare - 20%.
Jiru spune că data ieşirii pe piaţă a fost stabilită împreună cu aranjorii în ideea de a nu depinde de apropiatele semnale aşteptate de la BCE şi FED, care ar putea influenţa pieţele în ambele direcţii, în bine, dar şi în rău.
România şi-a făcut curaj să iasă în faţa investitorilor străini privaţi şi să vadă ce preţ îi cer pentru finanţare, după o pauză de şase luni, perioadă în care contaminarea regiunii cu turbulenţele din zona euro, dar şi tensiunile politice interne au pus presiune asupra percepţiei externe.
Ministerul Finanţelor s-a împrumutat la un randament de 5,1% prin redeschiderea unei emisiuni de euroobligaţiuni scadente în 2018, în încercarea de a scăpa de presiunea băncilor locale care cer dobânzi mai mari la lei şi pentru a reconstitui rezerva de valută din Trezoreria statului erodată în ultimele luni. Cuponul este de 6,5%. Finanţele ar fi putut să atragă o sumă mai mare, având în vedere apetitul mare al investitorilor, însă odată cu suma atrasă ar fi crescut şi dobânda. Ministrul finanţelor Florin Georgescu a ţinut să precizeze că dobânda cerută de investitori pentru obligaţiunile emise de România este în scădere, în condiţiile în care în perioada similară a anului trecut statul a reuşit să plaseze obligaţiuni de 1,5 mld. euro pe 5 ani cu o dobândă de 5,25%.
Enache Jiru, secretar de stat responsabil cu Trezoreria: Vom continua să monitorizăm piaţa şi să stăm pregătiţi pentru a profita de apariţia unor condiţii favorabile. Este important să avem un portofoliu de emisiuni cu volume cât mai bune şi care să acopere o plajă largă de scadenţe astfel încât să fie şi mai tranzacţionate şi astfel să fim acceptaţi în indicii internaţionali de monitorizare a instrumentelor suverane. Sursa foto: Silviu Matei
Emisiunea iniţială de 750 mil. euro rămăsese singura care nu era eligibilă pentru intrarea într-un indice din cauza lichidităţii şi a valorii reduse, însă acum, la 1,5 mld. euro, aceasta devine un benchmark pentru poziţia României pe piaţa externă. Finanţele au mai împrumutat în primele luni ale anului 2,25 mld. dolari de pe piaţa americană după mai mulţi ani de absenţă.
Cât priveşte posibilitatea a încă unei ieşiri pe piaţa externă până la sfârşitul anului, şeful Trezoreriei spune că Ministerul Finanţelor "analizează" această opţiune. "Vom continua să monitorizăm piaţa şi să stăm pregătiţi pentru a profita de apariţia unor condiţii favorabile. Este important să avem un portofoliu de emisiuni cu volume cât mai bune şi care să acopere o plajă largă de scadenţe astfel încât să fie şi mai tranzacţionate şi astfel să fim acceptaţi în indicii internaţionali de monitorizare a instrumentelor suverane."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
