Eveniment

Buget 2021. Premierul Ludovic Orban: PNL nu va veni cu taxe noi pentru a acoperi deficitul fiscal în anul viitor

Buget 2021. Premierul Ludovic Orban: PNL nu va veni cu taxe noi pentru a acoperi deficitul fiscal în anul viitor

Ludovic Orban, premierul României

Autor: Iulian Anghel

10.11.2020, 11:00 314

Audierea premierului Ludovic Orban în Camera Deputaţilor, pe marginea bugetului consolidat pentru 2021, a întărit o singură promisiune: PNL nu va majora taxele anul viitor, dacă rămâne la guvernare, iar consolidarea fiscală se va face prin majorarea veniturilor ♦ USR/PLUS s-a situat de partea PNL, împotriva PSD, amendând însă ceea ce consideră a fi „măsuri hazardate” ale guvernului în aceste luni de criză ♦ În plus, USR susţine că nu va renunţa la programul numit de ei „taxe zero” pentru salariul minim pe economie, în viitoarele negocieri cu PNL pentru formarea noului guvern.

Primii doi cei mai importanţi oameni din Executiv -  premierul Ludovic Orban şi ministrul finanţelor Florin Cîţu - au spus ieri, în timpul a două evenimente separate, că liberalii (care se aşteaptă să câştige majoritatea parlamentară după alegerile legislative din 6 decembrie) nu vor majora TVA – una dintre liniile de atac ale PSD împotriva guvernului susţinut de preşedintele Klaus Iohannis. PSD susţine că PNL nu prezintă proiectul bugetului pe 2021 pentru că intenţia acestuia este ca, după alegeri, să majoreze TVA şi alte taxe, în caz că va guverna. (Ca notă de context, în 2019, proiectul legii bugetului a fost publicat la 31 ianuarie, iar legea a fost adoptată abia în martie – şi nu era nici pandemie şi nu erau nici alegeri.) În anii cu alegeri legislative, legea finanţelor publice (500/2002) spune că guvernul rezultat în urma scrutinului este cel care prezintă bugetul pe anul următor şi nu guvernul la final de mandat.

În afara acestor promisiuni de a nu majora taxele şi de a începe o consolidare fiscală bazată pe creşterea de venituri, nu avem, la acest moment, ca reper pentru 2021, decât datele de la Comisia Naţională de Prognoză pe care, îndeobşte, guvernele se sprijină la alcătuirea bugetului. Adică o creştere economică de 4,9%, un curs de 4,9 lei pentru un euro, un şomaj de 3,6% sau un câştig mediu net în creştere cu 4,1%. Or, aceste date par de mult depăşite, în condiţiile în care alte prognoze, din toamnă, arată că revenirea va fi de mai lungă durată decât se anticipa în primăvară - vară. În prognoza de toamnă, Comisia Europeană anticipează pentru România o creştere economică, în 2021, de 3,3%, dar şi un deficit în creştere puternică, de la 10,3% din PIB, în acest an, la 11,3% din PIB în 2021. Or, prognoza Ministerului de Finanţe este un deficit fiscal, în acest an, de 8,6% din PIB. Ministrul de resort, Florin Câţu, a spus luni – la prezentarea bilanţului unui an de guvernare a PNL – că deficitul fiscal va scădea, în 2021, cu cel puţin un punct procentual din PIB, ca urmare a majorării încasărilor.

Aflat în Camera Deputaţilor, unde a fost solicitat pentru a da detalii despre bugetul pe 2021, premierul Orban s-a limitat luni, în mare, să să apere împotriva acuzaţiei majorităţii parlamentare (PNL, care are guvernarea, este minoritar în Legislativ) că intenţioneză să majoreze taxele.

Un lucru a mai fost promis ieri, de la nivelul de vârf al guvernului: PNL nu va apela la FMI pentru a acoperi necesarului de finanţare a statului – un necesar de finanţare, în 2020, de 138 mld. lei, cu mult peste ceea ce se anticipa acum două - trei luni, de 120 mld. lei.

Ministrul de finanţe a susţinut luni că datoria publică va creşte în acest an cu doar 6,5 puncte procentuale din PIB, deşi, la opt luni din 2020, ea a crescut deja cu 7,6 puncte procentuale din PIB. Cum România are o capacitate de rambursare zero, este clar că datoria nu poate decât să crească, nicidecum să scadă. Comisia Europeană anticipează că datoria publică brută a României va creşte, în acest an, cu 11,4 puncte de PIB, până la 46,7% din PIB şi va ajunge în 2022 la 63,6% din PIB. 

 
AFACERI DE LA ZERO