Guvernul va merge în Parlament în această săptămână cu proiectul de buget pentru 2021, potrivit declaraţiilor premierului Florin Cîţu. Datele publicate până acum despre construcţia bugetului general consolidat arată că guvernul pariază pe o creştere reală a PIB de 4,3%, o creştere a tuturor sectoarelor economice şi un deficit bugetar de 7% din PIB în 2021, în scădere de la 9-10%, cât a fost în 2020.
Vicepremierul Dan Barna a afirmat luni că bugetul este sub presiunea mare a deficitului bugetar de maxim 7% din PIB, agreat de guvern cu Comisia Europeană pentru 2021.
„Criza pandemică a pus o presiune foarte mare pe multe zone din economie. Bugetul României, în momentul de faţă, pentru că lucrăm la buget în aceste săptămâni, este sub o presiune foarte mare, din cauza necesităţii de a ne încadra în acel deficit de 7% din PIB agreat cu Comisia Europeană“, a spus Dan Barna la o conferinţă organizată de Fondul Proprietatea.
La ultima rectificare bugetară, premierul Cîţu, pe atunci ministru de finanţe, a spus că veniturile statului vor depăşi 330 mld. lei în 2020, în creştere faţă de 2019.
Pentru 2021, guvernul îşi construieşte bugetul pe un PIB de 1.117 mld. lei, în creştere cu 7% în termeni nominali faţă de PIB-ul de 1.040 mld. lei din 2020.
Astfel, dacă veniturile ar urma creşterea nominală a PIB, ar putea ajunge la 353 mld. lei în 2021. Cu un deficit bugetar care trebuie ţinut la 7% din PIB, cheltuielile statului nu pot fi mai mari de 431 mld. lei, în acest scenariu.
„Este plauzibil că anumite agregate de venituri să crească cu 5-6%. Pe lângă taxe şi impozite sunt şi alte venituri cum ar fi cel din companiile de stat, vânzarea licenţelor 5G, mai sunt şi alţi factori care pot influenţa. Până nu avem o idee clară asupra construcţiei bugetare, nu prea ne putem da seama“, este de părere Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România.
Execuţia bugetară la noiembrie arată că veniturile, per total, au crescut marginal cu 0,4% în primele 11 luni din an, dar au intrat în teritoriu pozitiv faţă de primele 11 luni din 2019. Veniturile din TVA, cele mai importante pentru stat şi care depind în bună măsură de evoluţia consumului, au scăzut cu 9,5%, până la 53,4 mld. lei. Finanţele spun că au lăsat sume consistente în mediul privat însă, pentru susţinerea activităţii economice, de aici rezultând încasări fiscale slabe.
Ionuţ Dumitru este de părere că pentru 2021, în condiţiile în care PBI-ul nominal creşte, şi veniturile statului cresc, iar partea de încasări din TVA, de exemplu, depinde de evoluţia consumului şi de evoluţia masei salariale, la fel ca încasările din impozitul pe venit.
„Ar trebui să crească şi veniturile, dacă avem o creştere semnificativă a PIB-ului nominal. Depinde şi de agregatul de venituri. Sunt unele venituri care au o bază macro care creşte mai repede sau mai încet. TVA are ca bază consumul populaţiei. Masă salarială este un factor important“, a mai spus Ionuţ Dumitru.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) scrie, în documentul publicat pentru construcţia bugetului de stat în 2021, că estimează ca salariul mediu net lunar să crească la 3.323 în 2021, cu 4,5% mai mult decât în 2020. Câştigul salarial real ar urma să crească cu 2%.
Pe de altă parte, consumul privat, cea mai importantă componentă a PIB pe partea de cerere, ar urma să aibă o creştere reală de 3,7% şi să aducă 2,4 pp. din creşterea economică de 4,3%.
Pe partea de stăvilire a cheltuielilor, guvernul a anunţat mai multe măsuri, printre care îngheţarea salariilor bugetarilor. De asemenea, discuţia este şi în jurul creşterii cheltuielilor cu pensiile, care au crescut cu 8 mld. lei în 2020 şi ar mai creşte cu încă 3 mld. lei anul acesta. Premierul a anunţat anterior că se lucrează la o nouă lege a pensiilor, care să prevadă o creştere care poate fi susţinută de buget.
