În bugetul pe 2020, pensiile şi salariile vor înghiţi, împreună, 240 mld. lei, adică 67% din totalul veniturilor prognozate, de 360 de miliarde de lei. Salariile înseamnă, în cheltuielile bugetului pe 2020, 109,7 mld. lei, adică 30% din veniturile bugetare. Iar cheltuielile sociale înseamnă 131,1 mld. lei, adică 36% din cheltuielile bugetului general consolidat. Cheltuielilor cu investiţiile li s-au alocat 50,5 mld. lei, adică 14% din totalul veniturilor bugetului.
Potrivit execuţiei bugetare pe 2019, publicată recent de Ministerul de Finanţe, cheltuielile totale cu investiţiile, din buget şi din fonduri UE, au fost anul trecut de 49,6 mld.lei. Aceeaşi statistică arată că investiţiile statului (cheltuielile de capital) au fost anul trecut de 30 mld. lei, iar restul de 13,6 mld. lei au venit de la Uniunea Europeană. Procentual, înseamnă că statul a pus la bătaie 60,5% din totalul investiţiilor, iar de la UE au venit restul de 39,5%.
Ce se întâmplă cu bugetul de investiţii în acest an?
Guvernul propune investiţii totale de 50,5 mld. lei. Dar mai spune că 8,1% din toate veniturile bugetului vor veni de la UE. Acest lucru însemnă că guvernul aşteaptă de la Bruxelles, pentru investiţii, 29,1 miliarde de lei. Adică 57,6% din investiţii ar urma să vină de la UE, iar 42,4% de la stat (21,4 mld. lei).
După cum se vede, bugetul din 2020 schimbă paradigma. Dacă majoritatea investiţiilor din 2019 au venit de la stat, bugetul pe 2020 se sprijină masiv pe fondurile UE.
Dar cât de sigure sunt acestea? Toate guvernele din ultimii ani au eşuat în îndeplinirea promisiunilor de investiţii. Dar cazul guvernului Cioloş, din 2016, este de amintit. A promis investiţii de 37,6 mld. lei şi a realizat investiţii de 29,5 mld. lei: un minus de 22%. De ce? Pentru că guvernul Cioloş şi-a bazat masiv proiectul de investiţii pe banii UE. Aşteptările au însemnat un minus de 10 mld. lei la venituri din fondurile UE. În loc să facă o rectificare bugetară negativă, Cioloş a făcut una pozitivă şi, de aici, a izbucnit un imens scandal politic. PSD a acuzat guvernul tehnocrat că a manipulat bugetul şi că a produs „o gaură imensă“ veniturilor statului. A început o anchetă parlamentară care nu a dus la nimic, pentru că nu se putea vorbi acolo de „o gaură“, ci de estimări greşite.
Guvernul Orban a pus acelaşi pariu imens pe fondurile UE, ceea ce l-ar putea conduce spre un eşec, dacă mai guvernează până atunci. În fond, România trebuie să se bazeze pentru investiţii pe propriile-i venituri şi să aibă aşteptări mai mici când e vorba despre banii altora.
