Timp de decenii regulile europene pentru fuziuni şi achiziţii au căutat să-i protejeze pe consumatori de puterea uriaşilor corporate. Acum, când companiile gigantice din SUA şi China dictează regulile, Europa trebuie să schimbe ceva.
Când Thyssenkrupp şi Tata Steel au convenit în mod oficial să fuzioneze în 2018, unul din motivele principale a fost apărarea ambelor companii împotriva valului de oţel ieftin din China. Însă Comisia Europeană, îngrijorată de impactul asupra consumatorilor şi industriei, a blocat mariajul în anul următor, scrie Financial Times. Şase ani mai târziu, Tata se află în proces de închidere a ultimului complex siderurgic integrat din Marea Britanie. Thyssenkrupp, ale cărei acţiuni între timp au scăzut cu două treimi, a anunţat planuri de a elimina 11.000 de locuri de muncă din totalul 27.000 ale operaţiunilor din domeniul oţelului. Deşi încercarea eşuată de fuziune este departe de a fi singurul motiv pentru problemele lor actuale - supracapacitatea de producţie la nivel mondial, cererea redusă şi costurile ridicate ale energiei sunt principalii vinovaţi - a început o dezbatere serioasă la Bruxelles cu privire la modul în care politica privind concurenţa în UE poate sprijini mai bine strategia industrială. „Controlul fuziunilor europene trebuie reformat.
Trebuie să permitem formarea campionilor europeni”, a declarat Friedrich Merz, candidatul de centru-dreapta la funcţia de cancelar al Germaniei. El a citat deciziile anterioare de blocare a fuziunilor care au implicat Siemens şi Alstom şi pieţele de capital germane şi britanice, adăugând că a considerat aceste decizii „probabil corecte din punct de vedere juridic, dar incorecte din punct de vedere politic”. Raportul lui Mario Draghi privind competitivitatea UE publicat anul trecut a cerut, de asemenea, autorităţilor UE să faciliteze consolidarea ca o modalitate de a ajuta dezvoltarea inovării în Europa.
