Companiile din industria jocurilor video se întrec în a-şi reduce personalul în moduri cât mai brutale în multe locuri ale lumii. Japonia este ferită de valurile de disponibilizări de legile care protejează angajaţii. Dar acest lucru nu înseamnă că Ţara Soarelui- Răsare este o utopie a proletariatului. Nici de departe, scrie The Verge, o publicaţie online dedicată tehnologiei şi ştiinţei.
De obicei, sezonul concedierilor vine în preajma Crăciunului: cu rafale de preavize, peisaje deprimante cu birouri goale, o atmosferă apăsătoare dată de anxietatea noilor şomeri, toate pentru ca afacerile să-şi reducă costurile şi să îngraşe profitul chiar înainte de încheierea anului calendaristic. Dar pentru cei care au ca obiect de activitate comerţul cu jocuri video, toţi ultimii trei ani au fost un mare sezon de concedieri. Numărul total de angajaţi concediaţi la nivel global în 2022 a fost de 8.500. Anul trecut, disponibilizările au făcut 10.500 de victime. Conform celor mai recente date, totalul pentru primele şase luni din 2024 este de 10.800. În SUA, unii experţi cred că rata şomajului în industria jocurilor video este de până la 9%, mai mult decât dublul mediei naţionale.
În vâltoarea violentă a consolidării din industria jocurilor video, în care sunt sacrificaţi angajaţi cu înaltă calificare, o regiune rămâne neatinsă: Japonia. (Excluzând Tango Gameworks, care a fost închis la indicaţia proprietarului său american, Microsoft.) Dimpotrivă, în ultimii ani, multe dintre companiile ţării şi-au luat angajamente în favoarea celor care muncesc pentru ele în loc să renunţe la ei: Sega a majorat salariile cu 33%, Koei Tecmo plăteşte cu 23% mai mult, angajaţii de la Persona-maker Atlus şi-au văzut veniturile crescând cu 15%, iar Nintendo le-a oferit angajaţilor săi o creştere de 10%. Cel mai recent, Capcom a crescut salariile absolvenţilor cu 27,7%, descriind această măsură drept o „investiţie în oamenii pe care compania îşi bazează viitorul”.
