Pe hârtie, Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, are o avere modestă, cel mult demnă de un înalt funcţionar al statului, în contrast cu somptuosul palat despre care oponentul Aleksei Navalnîi a dezvăluit că temutul politician rus şi l-ar construi. Mulţi au încercat să dea de urma banilor conducătorului de la Kremlin, însă cât de bogat este acesta rămâne un mister. Unii spun că Putin i-ar întrece pe toţi oligarhii ruşi, alţii că ar fi cel mai bogat om din lume. Cert este că în Rusia lui Putin, banii înseamnă putere.
În 2019, cu ocazia împlinirii vârstei de 67 de ani, Putin şi-a făcut cadou o mărire de salariu, scrie Radio Europa Liberă. Bani mai mulţi la leafă au primit şi alţi oficiali guvernamentali de rang înalt. Salariul preşedintelui, aprobat prin ordin preşedinţial, a crescut cu 4,3%, în linie cu inflaţia, la echivalentul a 11.500 de dolari pe lună.
An de an, Putin îşi semnează ajustările salariale şi, probabil, an de an respinge criticile că posedă bogăţii vaste, spunând că salariul este principala sa sursă de venit. Aceasta cu toate că oameni apropiaţi lui, oligarhi şi oficiali care fac parte din cercul său de prieteni şi aliaţi, controlează mari companii de stat şi private, deţin monopoluri şi averi fabuloase.
Un exemplu ar fi oligarhul Arkadi Rotenberg, care s-a grăbit să revendice luxosul palat încă neterminat de la Marea Neagră despre care Navalnîi a spus că este al lui Putin. Construcţia ar costa aproape 1,4 miliarde de dolari. Şi-ar putea permite preşedintele rus un astfel de răsfăţ? În declaraţia oficială de avere publicată de Putin în 2018 înainte de alegerile prezidenţiale se arată că acesta deţine un apartament de 74 de metri pătraţi în St. Petersburg, două autovehicule din era sovietică şi o camionetă de teren.
Veniturile din salariu îi sunt suplimentate de o pensie militară, dobânzi din economii şi profit din investiţii. Nimic deosebit. Însă un proiect de lege depus în 2019 în Congresul SUA şi numit „Vladimir Putin Transparency Act” menţiona că experţi externi estimează că „averea netă reală a lui Putin este de miliarde de dolari sugerând corupţia extinsă care-l înconjoară pe lider şi legăturile cu activităţi de spălare a banilor şi altele fapte ilicite întreprinse pentru a-l îmbogăţi pe Putin pe nedrept şi pentru a ascunde de public adevărata sa situaţie financiară”.
In 2017, William Browder, un investitor care a devenit unul dintre cei mai mari critici ai lui Putin în străinătate, a declarat Comitetului Judiciar al Senatului SUA că el crede că preşedintele rus „a acumulat 200 de miliarde de dolari din câştiguri obţinute pe nedrept”. Browder este CEO-ul Hermitage Capital Management, consilierul financiar al Hermitage Fund, cândva fondul de investiţii străin cu cel mai mare portofoliu de active ruseşti.
În cele din urmă, investitorul a fost deportat din Rusia şi declarat pericol pentru securitatea naţională. Browder a publicat şi o carte în care detaliază povestea tragică despre cum o infracţiune financiară în Rusia lui Putin a avut ca rezultat închiderea şi moartea avocatului firmei sale, Serghei Magnitschi. „Cred că Putin are o avere de 200 de miliarde de dolari”, a spus Browder. „După 14 ani la putere în Rusia şi banii pe care ţara i-a făcut şi care nu au fost cheltuiţi pentru şcoli şi drumuri şi spitale şi aşa mai departe, toţi aceşti bani sunt în proprietăţi, în conturi bancare elveţiene, în acţiuni şi fonduri speculative gestionate pentru Putin şi amicii săi.” Putin, fost spion activ în Europa în vremea Războiului Rece, ştie cu siguranţă să ascundă ceea ce nu vrea să fie găsit.
În declaraţia oficială de avere publicată de Putin în 2018 înainte de alegerile pentru preşedinte se arată că acesta deţine un apartament de 74 de metri patraţi în St. Petersburg, două autovehicule din era sovietică şi o camionetă de teren. Veniturile din salariu îi sunt suplimentate de o pensie militară, dobânzi din economii şi profit din investiţii.
Anders Aslund, asociat al Atlantic Council, a estimat că averea lui Putin s-ar putea ridica la 100-160 miliarde dolari. „Bineînţeles, Putin şi prietenii săi nu se pot bucura de bogăţiile lor. Totul este despre putere. Se tem că vor pierde puterea dacă nu sunt cei mai bogaţi”, a scris Aslund. Banii înseamnă putere în Rusia. În 2007 se estima că Putin avea o avere de 40 de miliarde de dolari, făcându-l „cel mai bogat om din Europa”. Suma a crescut apoi la 70 de miliarde de dolari în 2012, propulsându-l pe fostul spion pe primul loc la nivel mondial.
Aşa cum a scris Leonid Bershidski pentru Bloomberg View în 2013, majoritatea estimărilor de până atunci puteau fi urmărite până la un singur om: Stanislav Belcovschi, un analist politic rus care a susţinut în 2007 pentru prima dată că Putin „controla” 37% din compania petrolieră Surgutneftegaz şi 4,5% din exportatorul de gaze naturale Gazprom. Dacă Belcovschi a avut dreptate, asta l-ar fi făcut cu siguranţă pe Putin foarte bogat, scrie The Washington Post. Însă estimările privind bogăţia lui Putin nu se bazau pe nici cea mai mică dovadă verificabilă. Unii consideră că sumele sunt irelevante şi că mai important este cât de multe îi oferă preşedintelui puterea pe care o deţine.
O analiză din 2012 realizată de un grup de disidenţi ruşi şi intitulată sarcastic „Viaţa unui sclav pe galeră” a trecut în revistă luxul oferit de poziţia lui Putin. Printre numeroasele avantaje se numărau o proprietate fastuoasă numită Palatul Constantin, care a fost renovată cu cheltuieli de milioane de dolari, şi 43 de aeronave în valoare totală de aproximativ 1 miliard de dolari. Prima dovadă cu impact a mărimii averii lui Putin a fost o broşură numită „Putin şi Gazprom”, publicată în 2008 de fostul vicepremier Boris Nemţov, asasinat în 2015, şi de fostul viceministru al energiei Vladimir Milov. Cei doi autori au susţinut că cei mai apropiaţi patru oameni de afaceri ai lui Putin din St. Petersburg Iuri Covalciuc, Genadi Timcenco şi fraţii Arcadi şi Boris Rotenberg au extras nu mai puţin de 60 de miliarde de dolari din Gazprom, monopolul rus al gazelor naturale, din 2004 şi până în 2007. Aceştia ar fi făcut acest lucru prin achiziţii publice fără licitaţie, devalizare şi manipularea acţiunilor.
Putin a subminat toate drepturile de proprietate din Rusia. Prin urmare, preşedintele şi prietenii săi trebuie să-şi transfere averile în paradisuri offshore. În caz contrar, dacă vor pierde puterea în Rusia, vor pierde totul instantaneu.
Guvernul SUA i-a sancţionat pe toţi patru în martie 2014, provocând proteste puternice din partea Kremlinului. Valoarea de piaţă a Gazprom, care este listată la Bursa din Londra, a atins un maximum de 369 miliarde dolari în mai 2008. Ulterior, când investitorii şi-au dat seama că Gazprom lucrează mai degrabă pentru contractanţii săi şi pentru devalizatori decât pentru acţionari, compania a scăzut în valoare. În 2019, valoarea ei de piaţă era de 60 de miliarde de dolari.
Aceasta înseamnă că persoanele din interiorul Gazprom i-au redus valoarea cu aproximativ 310 miliarde de dolari, ceea ce trebuie să se califice fie ca un caz de management extrem de prost, fie ca unul dintre cele mai mari jafuri din toate timpurile. Directorul executiv Alexei Miller, fost asistent al lui Putin, ocupă postul din mai 2001, ceea ce sugerează că Putin este mulţumit de performanţa sa. Următoarea afirmaţie notabilă despre averea lui Putin a venit de la Serghei Koleşnicov, un partener al oligarhului Nicolai Şamalov. Koleşnicov a fugit din Rusia pentru că se temea pentru viaţa sa. El a oferit un interviu lung şi detaliat proeminentului jurnalist rus Ievghenia Albats în 2012. Koleşnicov, care a fost implicat în acest proiect, a dezvăluit că Putin îşi construia un mare palat lângă staţiunea Soci de la Marea Neagră cu fonduri de la stat.
El a sugerat că, în mod obişnuit, jumătate din orice afacere a marionetelor lui Putin se ducea la acesta şi jumătate la partenerul său principal, în timp ce partenerii juniori primeau doar câteva procente. Ironia este că Putin a subminat toate drepturile de proprietate din Rusia. Prin urmare, preşedintele şi prietenii săi trebuie să-şi transfere averile în paradisuri offshore. În caz contrar, dacă vor pierde puterea în Rusia, vor pierde totul instantaneu.
Documentele Panama Papers, pe care Putin le-a condamnat în termenii cei mai severi, au oferit informaţii suplimentare. Potrivit acestora, unul dintre prietenii din copilărie ai lui Putin, violoncelistul Serghei Roldugin, s-a dovedit a fi multimiliardar, aparent fără să o ştie. Cel mai mare cadou identificat în Panama Papers a fost unul de 259 milioane de dolari pe care Roldugin l-a primit de la omul de afaceri rus Suleiman Cerimov, care a fost trecut pe lista cu ruşi sancţionaţi de Departamentul Trezoreriei SUA în aprilie 2018. Unele estimări spun că marionetele lui Putin au transferat 15-25 de miliarde de dolari pe an din ţară din 2006 încoace. Jumătate din suma totală i-ar aparţine lui Putin.
O analiză din 2012 realizată de un grup de disidenţi ruşi şi intitulată sarcastic „Viaţa unui sclav pe galeră” a trecut în revistă luxul oferit de poziţia lui Putin. Printre numeroasele avantaje se numărau o proprietate fastuoasă numită Palatul Constantin, care a fost renovată cu cheltuieli de milioane de dolari, şi 43 de aeronave în valoare totală de aproximativ 1 miliard de dolari.
Broşura „Viaţa unui sclav pe galeră”, scrisă în 2012 de Nemţov şi de activistul Leonid Martiniuc, a concluzionat că Putin avea la dispoziţie 20 de palate, patru iahturi, 58 de avioane şi o colecţie de ceasuri în valoare de aproximativ 700.000 de dolari. La fel ca mulţi alţi critici ai regimului, Martiniuc a fost nevoit să fugă din Rusia. Dar ce mai face Putin cu atâta bogăţie, în afară de asigurarea puterii? Este generos cu anumiţi oameni. Platforma de jurnalism de investigaţie rusă Proekt a luat la bani mărunţi averea milionarei Svetlana Krivonogici, dezvăluind legăturile sale cu preşedintele Putin.
Potrivit Proekt, Krivonogici, care s-a născut la St. Petersburg în 1975, a făcut cunoştinţă cu Putin în anii ’90. Ea şi viitorul lider rus au călătorit cu acelaşi zbor de la St. Petersburg la Moscova cel puţin o dată (în 1999). După ce Krivonogici a absolvit universitatea în 2000, „viaţa ei a început să se schimbe dramatic” a achiziţionat acţiuni la mai multe companii importante, în special la Rossiya Bank. Foştii vecini din blocul unde Krivonogici a crescut au spus că sursa averii ei este un binefăcător bogat, pe care un vecin l-a descris drept „membru al guvernului regional”.
În prezent, Krivonogici deţine 2,8% din Rossiya Bank şi este proprietarul principal atât al staţiunii de schi Igora (unde fiica lui Putin, Katerina, şi-a făcut nunta în 2013), cât şi al Leningrad Center, un centru al artei din St. Petersburg. Proekt estimeazăvaloarea totală a tuturor activelor deţinute de familia Crivonogici la 7,7 miliarde de ruble (aproximativ 101 milioane de dolari), din care 800 de milioane de ruble (aproximativ 10,6 milioane de dolari) în acţiuni la Banca Rossiya. Proekt susţine, de asemenea, că fiica lui Krivonogici, Ielizaveta Vladimirovna, în vârstă de 17 ani, „seamănă extraordinar de bine” cu preşedintele rus. Rossiya Bank este una dintre primele douăzeci de bănci din Rusia în ceea ce priveşte activele. Acţionarul său principal este Iuri Kovalciuc, un prieten al lui Putin. În 2014, imediat după anexarea Crimeei, banca a intrat sub imperiul sancţiunilor occidentale, dar Putin a sărit în ajutorul ei anunţând că în semn de sprijin va deschide un cont acolo pentru a-şi păstra salariul.
