Petreceri cu zeci, sute de invitaţi. Concerte. Ieşiri la restaurant. Apoi, în 2020, linişte. Uşor-uşor, odată cu depăşirea de moment a crizei sanitare, oamenii au ieşit din „cochiliile” lor pandemice şi cel puţin o parte dintre ei participă la evenimentele minuţios programate. Restul au rămas însă acasă şi se luptă cu agorafobia, aşa cum o denumesc psihologii, adică teama de mulţime. Iar această stare de nesiguranţă este unul dintre „cadourile otrăvite” ale pandemiei de COVID-19.
De la începutul pandemiei de COVID a crescut într-adevăr numărul persoanelor care suferă de forme mai uşoare sau mai grave de agorafobie sau enochlofobie. Dacă înainte de pandemie exista o anumită prevalenţă a tulburărilor de anxietate generate de frica de a ieşi în spaţii deschise, după debutul pandemiei s-a adăugat acest element de frică de contaminare care a afectat mai ales expunerea în spaţiile închise (magazine, bănci, instituţii unde se stă la coadă)”, explică Beatrice Popescu, psihoterapeut al Clinicii Bellanima din Bucureşti.
Pentru a delimita termenii, psihoterapeutul defineşte agoraphobia ca fiind teama de a fi singur în anumite situaţii sau locuri, mai ales în locuri publice, care nu pot fi părăsite imediat. Mai există însă şi enochlofobia, adică frica intensă de mulţimi, care conduce la evitarea lor.
Iar media şi dezvoltarea diverselor platforme sociale amplifică şi întreţin starea de nesiguranţă, mai spune specialistul.
,Multă lume este nesigură, înfricoşată, iar dacă această frică ajunge să îţi perturbe viaţa, să nu faci anumite lucruri, atunci trebuie să faci o autoanaliză sau să mergi la psiholog.”
Elvira Bădiu, psihoterapeut autorizat în psihoterapie comportamentală.
Cum se manifestă teama de mulţime?
Atacul de panică este o stare des experimentată de persoanele care au teamă de mulţime. În plus, comportamentul de evitare al spaţiilor cu mulţi oameni este un alt mod prin care se manifestă această frică. ,,Cei cu atacuri de panică spun că au fost mai întâi la cardiolog pentru că simt că le creşte pulsul, că le bate tare inima, că au stări de agitaţie, ameţeală chiar şi dificultatea de a respira. Aceste stări de atacuri de panică sunt personalizate la fiecare persoană”, explică şi Elvira Bodiu, psihoterapeut autorizat în psihoterapie comportamentală.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
