Unul dintre cei mai prolifici antreprenori români din domeniul tehnologiei, George Haber, care a construit mai multe afaceri în Silicon Valley şi le-a şi vândut, pariază acum pe ZenAIos, o aplicaţie destinată domeniului medical care integrează inteligenţa artificială. Povestea noului pariu a început în urmă cu mai bine de doi ani, iar potenţialul pe care îl vede George Haber este de ordinul miliardelor de dolari. Cum vrea să ajungă acolo, povesteşte chiar el.
„Ai AI sau nu AI? Cine vede inteligenţa artificială ca o oportunitate o să fie un driver al schimbării. Cine vede AI ca pe o ameninţare o să se bage sub pământ ca şobolanii, dar n-ai cum să te ascunzi. Cred că rolul media este să nu speriaţi oamenii de lucruri care sunt inevitabile. Şi chiar numele «inteligenţă artificială» e greşit şi înşelător. Dacă ne gândim un pic, nu este artificială. Este adunătura întregii ştiinţe şi cunoştinţe umane pe care le citeşte, le procesează, la care ne dă acces supersimplu şi foarte precis”, spune George Haber. El precizează totuşi că răspunsurile oferite de AI sunt condiţionate de felul în care sunt adresate întrebările. În opinia lui, mai potrivită ar fi formularea de inteligenţă augmentată sau accesibilă. „Şi dacă ne uităm la ea ca atare, numai este aşa de înspăimântătoare. Mai ales pentru oamenii care asociază artificialul cu plasticul, mâncarea stricată, roboţii şi chestii negative”, adaugă antreprenorul. Vorbeşte animat, gesticulează rezervat, îşi presară discursul cu glume, pilde şi amintiri din diverse perioade ale vieţii. Până să demareze proiectul actual, s-a implicat în conferinţe legate de sănătate, a făcut consiliere pentru companii (de pildă pentru Bitdefender a fost executive chairman USA & special adviser, conform profilului LinkedIn), şi spune că s-a ocupat de cei cinci copii cu vârste cuprinse între 40 de ani şi 11 ani. S-a mutat din Silicon Valley şi locuieşte lângă Washington, iar în România vine de câteva ori pe an.
„De fapt oamenii sunt artiştii care au creat această minune de AI şi ce am descoperit în ultimii 4-5 ani este că adunăm toate cunoştinţele într-o bibliotecă digitală, într-un mod în care accesul este instantaneu. Comunicarea noastră cu bibliotecara se poate desfăşura într-un limbaj simplu sau sofisticat. Cine dă acces la toată informaţia? Am ajuns în Rai, unde nu este diferenţă de acces între cei bogaţi care pot să-şi permită să-şi trimită copiii la cele mai bune universităţi din lume şi un copil sărac din mijlocul unui sat în România sau din Africa, care doar cu internet sau telefon poate avea acces la aceeaşi informaţie.” Antreprenorul punctează că de-a lungul evoluţiei omenirii au fost perioade în care barierele între clasele sociale au căzut din cauza tehnologiei. Haber indică drept primă barieră depăşită inventarea scrisului. Apoi, momentul în care Gutenberg a inventat presa tipografică, iar ştiinţa a devenit accesibilă, pentru cei care îşi permiteau să cumpere o carte şi care aveau şi educaţia să ştie să citească şi eventual să scrie. Alt pas important a fost apariţia internetului. „Căderile acestor bariere au avut implicaţii majore – progres sau regres? – au căzut imperii, s-au creat industrii, apoi altele s-au prăbuşit.”
Antreprenorul român care a construit afaceri în Silicon Valley – şi s-a îmbogăţit de pe urma lor – spune că momentul actual este mai important decât apariţia motoarelor de căutare, care au oferit acces la anumite informaţii. „Şi aşa fac bani, dar nu vreau să vorbesc prea mult. Este unul din subiectele cele mai dureroase pentru mine, cum în Silicon Valley, Raiul pe Pământ în high tech, a devenit o metodă de a înrobi populaţia şi de a ne vinde slăbiciunile la advertiseri - Facebook, Google şi alte companii.” Haber spune că vorbeşte despre AI de zeci de ani; „Eu cumva vedeam acest moment în care această adunătură de informaţie pe care Google o citea, toate celelalte companii de web, ajungea să fie agregată, înţeleasă şi adusă în faţa lumii”.
Prin urmare, acum oricine are acces instantaneu la o bogăţie de informaţii, dar există o frică enormă legată de efectele pe care le va produce această nouă revoluţie tehnologico-informatică. Iar fondatorul ZenAIos identifică două tendinţe. Pe de o parte există cei care se sperie de deep fake, pentru că devin accesibile lucruri care pot avea urmări periculoase. „Eu cred că dacă ne gândim foarte simplu, totul e fake. De pildă când facem o poză, încercăm să arătăm cât mai bine, zâmbim. Poate nu suntem deep fake, dar cu siguranţă îmbunătăţiţi. Deep fake este o exagerare a ceea ce este neobişnuit. O să ne obişnuim şi se va crea un echilibru.”
