După doi ani în care au fost nevoiţi să petreacă tot mai mult timp în casă şi să spună „nu” concediilor şi micilor escapade periodice, unii oameni păreau să îşi fi regăsit într-o anumită măsură vechea dragoste pentru citit. Totuşi, lecturile continuă să lipsească de pe lista de interese a celor mai mulţi români. În acest context, cum poate arăta o radiografie a pieţei locale de carte? Răspunde Laura Ţeposu, CEO al Libris.
Interesul scăzut pentru lectură al românilor poate fi explicat prin efectele produse de sălbaticii ani 1990, în care cuvântul de ordine era „reformă” şi în care orice era nou era automat considerat bun, spune Laura Ţeposu, CEO al lanţului de librării Libris şi fost librar în cadrul companiei pe care o conduce în prezent.
Numărul de companii şi angajaţi din industria cărţii din România este în scădere de-a lungul ultimilor cinci ani. La finele lui 2021, cifra de afaceri cumulată a librăriilor locale era de peste 130 de milioane de euro, faţă de 3,7 miliarde de euro în Germania, arată datele Registrului Comerţului, agregate de ZF. Chiar dacă ar avea aceeaşi populaţie cu cea a României, vânzările din Germania – cea mai mare piaţă europeană de carte – ar ajunge teoretic la 925 de milioane de euro, de şapte ori peste cele din ţara noastră.
„În anii ’90, cărţile nu erau noi, erau aceleaşi cărţi vechi cu care crescuseră părinţii lor şi care nu mai erau, cum de altfel nu sunt nici azi, de actualitate. Pentru mulţi dintre cei care erau copii pe atunci, cărţile nu au fost niciodată descrise ca o prioritate, prin urmare nu citesc nici azi. Sunt adulţii care au crescut la televizor cu cablu, pentru care cărţile sunt plictisitoare şi care aleg oricând un serial în locul unui roman”, explică Laura Ţeposu.
CEO-ul consideră că o altă problemă a pieţei locale de carte este că, în România, nu s-a investit niciodată cu adevărat în aducerea publicului mai aproape de lectură, neexistând vreodată o strategie naţională pentru cultură şi educaţie.
Astfel, librăriile, editurile şi bibliotecile nu au fost susţinute în niciun fel în ultimele trei decenii, iar publicul nu a fost invitat să descopere lectura dincolo de recomandările librarilor şi anticarilor, cât şi de eforturile individuale ale jucătorilor prezenţi în piaţă.
„Lucrurile se întâmplă prea mult «pe proiect» şi prea puţin cu obiective şi plan de acţiuni pe termen lung. De aceea suntem departe de cifrele altor ţări europene şi de aceea ne clasăm mereu pe ultimele locuri din această perspectivă”, adaugă reprezentanta Libris.
Business MAGAZIN. Laura Ţeposu, lanţul de librării Libris: Cine mai citeşte în România şi de ce?
