Eveniment

Business MAGAZIN. Ce nu ne spune celebra bulină roşie pusă pe clădirile cu risc seismic din Bucureşti. „Într-o zonă expusă hazardului seismic, unde se întâmplă cutremure, nu există clădiri fără risc seismic, există clădiri care au un nivel de risc seismic scăzut şi clădiri cu un nivel mare de risc seismic, dar nu există clădiri fără niciun fel de risc”

Business MAGAZIN. Ce nu ne spune celebra bulină roşie...

Autor: Ioana Matei

26.06.2022, 17:00 697

Anul acesta, în martie, s-au împlinit 45 de ani de la ultimul mare cutremur din România şi, chiar dacă amintirile tragediei au rămas întipărite în memoria colectivă a românilor, informaţiile referitoare la vulnerabilităţile clădirilor în care trăim sunt în continuare neclare, iar miturile legate de acestea continuă să se perpetueze. Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic (Re: Rise), şi-a făcut o misiune din schimbarea acestei situaţii.

„Într-o zonă expusă hazardului seismic, unde se întâmplă cutremure, nu există clădiri fără risc seismic, există clădiri care au un nivel de risc seismic scăzut şi clădiri cu un nivel mare de risc seismic, dar nu există clădiri fără niciun fel de risc. Nu există clădiri invulnerabile la cutremur, nici măcar centrala de la Cernavodă sau Casa Poporului nu se înscrie într-o astfel de categorie. Acea formulare are legătură cu faptul că respectiva clădire nu se găseşte pe listele de clădiri expertizate”, descrie Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic (Re: Rise), una dintre cele mai folosite formulări când vine vorba despre anunţurile imobiliare.

Sumbasacu observa, în cadrul unei ediţii speciale a webinarului Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN, cu ocazia  a 45 de ani de la cutremur, că puţini ştiu că formularea „fără risc seismic”  este doar un mit, în contextul în care nu există clădiri fără niciun astfel de risc în zonele predispuse la cutremure – acele clădiri pur şi simplu nu au fost încă expertizate. Potrivit lui Sumbasacu, listele clădirilor expertizate au înregistrate oficial rezultatele expertizării la primărie, dar numărul lor este foarte mic –  în Capitală, de pildă, nici măcar 2% din fondul construit nu a fost expertizat din punct de vedere seismic.

În acest context, observă el, ar fi de preferat ca o clădire să fie încadrată într-o clasă de risc seismic III sau IV, care reprezintă clasele cele mai sigure, decât să nu apară pe o astfel de listă. Clasa a III-a de risc seismic include clădirile în care se aşteaptă avarii în cazul unui cutremur mare, dar nonstructurale, iar clasa IV de risc seismic încorporează clădirile al căror comportament este în linie cu standardele actuale, acele clădiri ce s-ar comporta la fel de bine ca o clădire nouă.

Nici bulina roşie nu este lipsită de mituri, potrivit explicaţiilor lui Sumbasacu. 

Citiţi articolul integral pe Business MAGAZIN. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO