Foamea de bani nu numai împinge românii peste hotare, ci atrage şi străini, din ţări mai puţin dezvoltate. Asiaticii şi nu doar ei sunt tot mai vizibili. Livrează mâncarea, lucrează în horeca, construcţii, în fabrici, agricultură sau retail, în tot felul de domenii în care penuria de personal pe plan local este acoperită de străinii determinaţi să-şi facă un rost, aşa cum valuri de români au fost atraşi, în ultimele decenii, de mirajul Vestului. România a intrat în elita ţărilor cu nivel de trai şi salarii ridicate, dar acest lucru vine la pachet cu o natalitate în scădere şi un apetit tot mai scăzut pentru muncă. Reţeta pe care o aplică acum imită strategiile din pieţele vestice: miza pe import de personal.
Însă în bătălia pentru forţă de muncă ieftină şi harnică România intră în ring cu ţările din regiune, care au fost la fel de „stoarse” de lucrători de ţările vestice, dar şi cu Israelul, care oferă salarii mai mari, sau cu ţările din Orientul Mijlociu, care mizează pe perioade scurte de derulare a formalităţilor prin comparaţie cu ţările europene.
