Legea referitoare la campania electorală interzice competitorilor politici să utilizeze în campania electorală care debutează vineri bannere, mesh-uri, panouri publicitare, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule.
În campanie sunt permise afişe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură; afişele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj, materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală, publicitate în presa scrisă, materiale de propagandă electorală online, broşuri, pliante şi alte materiale tipărite.
Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei.
Potrivit reglementărilor în vigoare, în campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, precum şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.
În timpul campaniei electorale se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii, care pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, universităţi, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe.
Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universităţi în perioada de desfăşurare a cursurilor.
"În campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu sau a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă. În sensul prezentei legi, prin discurs care instigă la ură şi la discuriminare se înţelege atât discursul, cât şi mesajele de propagandă electorală exprimate în forma scrisă sau prin viu grai care incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul, alte forme de ură bazate pe intoleranţă sau orice altă formă de discriminare", se arată în lege.
Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, însă nu intră în această categorie bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.
În campania electorală, competitorilor electorali le este interzisă achiziţionarea, oferirea, distribuirea sau darea, în mod direct sau indirect, a pixurilor, a cănilor, a ceasurilor, a tricourilor, a jachetelor, a gecilor, a impermeabilelor, a pelerinelor, a vestelor, a şepcilor, a căciulilor, a fularelor, a sacoşelor, a pungilor, a umbrelelor, a găleţilor, a brichetelor, a chibriturilor, a produselor alimentare, a produselor alcoolice, a ţigărilor şi a altor produse asemănătoare.
Potrivit prevederilor legale, primarii sunt obligaţi ca până la începerea campaniei electorale să stabilească, prin dispoziţie, locuri speciale pentru afişaj electoral, care trebuie să fie situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective.
Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianţă politică, alianţă electorală ori candidat independent a locurilor speciale de afişaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către alt competitor electoral.
Afişajul electoral este permis şi în alte locuri decât cele speciale numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, după caz, al deţinătorilor.
Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor şi a afişelor electorale.
Sunt interzise afişele electorale care combină culori sau alte semne grafice astfel încât să evoce simbolurile naţionale ale României ori ale altui stat.
Legea stabileşte că sunt contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 600 lei la 1.000 lei distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală, precum şi afişarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise.
Pentru campania electorală partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi trebuie să aibă mandatari ai candidaţilor sau reprezentanţilor acestora, care trebuie să fie experţi contabili sau contabili autorizaţi ori trebuie încheiate contracte pentru asistenţă de specialitate. Mandatarii financiari trebuie să se înscrie până vineri la Autoritatea Eletorală Permanentă, potrivit unui ghid de finanţare a campaniilor pentru alegerile locale.
Mandatarii financiari răspund în solidar cu partidul sau candidatul în legătură cu legalitatea operaţiunilor financiare din timpul campaniei, organizează evidenţa operaţiunilor financiare, efectuează plăţi din contul bancar pentru campanie.
Competitorii electorali pot deschide conturi bancare până la începutul campaniei, dar doar după ce îşi înregistrează mandatarii financiari la AEP.
Mandatarii financiari coordonatori deschid pentru partid un cont bancar central pentru campania electorală, depun în timpul campaniei electorale lista conturilor bancare utilizate şi declara la AEP, în termen de 5 zile de la data efectuării transferului, fondurile care au fost primite în contul bancar central pentru campania electorală şi fondurile pe care le-a transferat din contul central în conturile judeţene sau de sector.
Mandatarii financiari teritoriali deschid pentru partid conturi bancare pentru campania electorală la nivel judeţean, la nivel de sector/la nivelul municipiului Bucureşti, depun contribuţiile candidaţilor în conturile bancare deschise pentru campania electorală pe care le şi verifică, efectuează operaţiunile de plăţi din contul bancar deschis pentru campania electorală la nivelul său de competentă şi restituie candidaţilor, în termen de 120 de zile de la data alegerilor, sumele rambursate şi sumele necheltuite.
Suma maximă care poate fi depusă în contul bancar central pentru campanie este de 2.205.000 lei. Fondurile obţinute în afara campaniei, dar are sunt transferate în contul bancar al campaniei trebuie declarate la AEP în cel mult cinci zile de la data transferului şi pot fi folosite doar după ce sunt declarate. Subvenţii de la bugetul de stat nu pot fi transferate în contul de campanie.
Donaţiile pot fi primite doar de la persoane fizice şi nu pot depăşi 210.000 lei, iar cele mai mari de 10.500 de lei pot fi primite doar prin transfer bancar.
Autorităţile, instituţiile, regiile autonome, companiile naţionale, sindicatele, cultele religioase sau asociaţii ori fundaţii de altă naţionalitate nu pot finaţa campania electorală. De asemenea, persoanele fizice sau juridice care nu au cetăţenia română nu pot finanţa campania şi nu se pot primi donaţii decât în bani.
Campania pentru alegerile locale pentru toate posturile de televiziune şi de radio începe vineri 6 mai şi se încheie vineri 3 iunie, la ora 07.00 potrivit unei decizii a Consiliului Naţional al Audiovizualului pe această temă, în care sunt stabilite condiţiile în care se desfăşoară campania.
Astfel, toţi candidaţii sau reprezentanţii acestora au acces gratuit şi în mod egal la toate cele 198 de posturi care au notificat CNA pe tema listelor de emisiuni electorale şi a intervalului de timp pentru difuzarea acestor emisiuni. CNA obligă posturile să păstreze şi să pună la dispoziţia sa, la cerere, înregistrările emisiunilor timp de 30 de zile după comunicarea rezultatelor, însă în situaţii litigioase privind alocarea timpilor de antenă posturile trebuie să dovedească faptul că au oferit acces corect tuturor competitorilor electorali.
În acest caz, faptele se constată şi sancţiunile se aplică de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi.
Decizia CNA detaliază tipurile de emisiune pe care posturile le pot realiza şi difuza în timpul campaniei, adică emisiuni informative, în care pot fi difuzate informaţii tehnice referitoare la campanie şi despre candidaţi, acestea putând fi extinse cu 15 minute şi difuzate oricând. De asemenea, posturile pot difuza emisiuni electorale cu activităţi şi programe ale candidaţilor, iar transmisiile în direct trebuie să se încadreze în timpii de antenă stabiliţi pentru fiecare candidat; aceste emisiuni trebuie marcate şi pot fi difuzate de luni până vineri. Totodată, posturile pot difuza emisiuni de dezbateri electorale, cu cel puţin doi candidaţi sau reprezentanţi, însă pot face emisiunea în cazul în care unul dintre cei doi candidaţi nu onorează invitaţia dacă este menţionat acest lucuru la începutul emisiunii; dezbaterile trebuie marcate cu "emisiune de dezbatere electorală" şi pot fi difuzate oricând.
Candidaţii sau reprezentanţii lor nu pot modera, produce, realiza emisiuni pe care posturile să le difuzeze şi au acces doar la tipurile de emisiuni detaliate în document, excepţie făcând candidaţii care se exprima pe tema funcţiei publice pe care o deţin. De asemenea, posturilor le este interzisă difuzarea informaţiilor false referitoare la sistemul electoral şi tehnica votării.
Candidaţii sau reprezentanţii acestora pot administra proporţia în care timpii de antenă care le-au fost alocaţi sunt împărţiţi între emisiuni în direct şi înregistrate.
"În cadrul emisiunilor electorale şi de dezbateri electorale este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naţionale ale României ori ale altui stat", prevede documentul CNA.
Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis ca spoturile publicitare să fie difuzate de televiziunile comerciale doar în timpul emisiunilor electorale, în calupuri separate, cu menţiunea că nu pot fi difuzate spoturi cu un candidat în timpul alocat altui candidat. Spoturile trebuie să respecte Constituţia, ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a bunurilor, să nu facă afirmaţii care pot aduce atingere demnităţii umane sau "moralei publice" şi să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie. Posturile publice pot difuza spoturi în timpii de antenă acordaţi competitorilor electorali. De asemenea, posturile sunt obligate să difuzeze spoturi informative referitoare la alegeri după spoturile electorale.
Posturile de televiziune şi radio pot difuza televoturi sau anchete făcute pe stradă, dar cu menţiunea că nu sunt reprezentative pentru opinia publică, pentru un grup social sau etnic. Sondajele de opinie prezentate trebuie însoţite de numele instituţiei care a făcut sondajul, data realizării şi metodologia, dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare, cine l-a comandat şi cine l-a plătit.
După finalul campaniei electorale, cu 48 de ore înainte de începerea votării şi până la încheiere, posturile nu mai pot difuza sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă, spoturi electorale, să aibă invitaţi în emisiuni candidaţi sau reprezentanţi ai acestora sau comentarii referitorare la desfăşurarea campaniei, candidaţilor şi reprezentanţilor.
În sfârşit, în ziua votării, până la închiderea urnelor, posturile nu pot difuza sondaje la ieşirea de la urme, comentarii referitoare la candidaţi şi reprezentanţii lor ori îndemnuri de vota sau de a nu vota un candidat sau un partid.
