Eveniment

Campania ZF #cevreaudelaprimar. Raport asupra mandatului administraţiei locale Bucureşti: În cei 4 ani nu s-au înregistrat progrese notabile în mobilitate urbană, proiecte sociale sau transparenţă decizională

Campania ZF #cevreaudelaprimar. Raport asupra mandatului administraţiei locale Bucureşti: În cei 4 ani nu s-au înregistrat progrese notabile în mobilitate urbană, proiecte sociale sau transparenţă decizională

Autor: Răzvan Botea

18.09.2020, 00:05 171

În cei patru ani de mandat, doar 3,14% dintre proiectele de hotărâre cu caracter normativ în afară de PUZ-uri, au fost supuse dezbaterii publice.

Un raport al mai multor ONG-uri din România asupra activităţii administraţiei locale a Bucureştiului în ultimii 4 ani notează că niciunul dintre domeniile analizate – transparenţa, proiectele sociale şi proiectele de mobilitate urbană – nu au înregistrat progrese notabile în cei 4 ani de mandat ai primarului general Gabriela Firea şi ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

„Una dintre concluziile principale ale prezentului raport este că în niciunul dintre domeniile analizate de noi nu au fost înregistrate progrese notabile, care să ducă la creşterea calităţii vieţii sau la creşterea transparenţei decizionale. Planul de guvernare locală promovat în campania electorală din 2016 de PSD a rămas la stadiul de promisiune într-o proporţie covârşitoare”, scrie în raportul realizat de ActiveWatch, CeRe şi OPTAR.

Reprezentanţii ONG-urilor scriu că primarul general nu a livrat aproape nimic din programul electoral în baza căruia a câştigat funcţia, cum ar fi Planul de Mobilitate Durabilă. „În cei patru ani de mandat nu a reuşit să livreze aproape nimic din programul electoral în baza căruia a câştigat fotoliul de primar în 2016. Mai mult, a eşuat în implementarea unor strategii fundamentale pentru Bucureşti (cum ar fi Planul de Mobilitatea Urbană Durabilă) şi a aplicat tactica voucherelor şi a stimulentelor în locul unor proiecte care să aducă în mod real îmbunătăţiri pentru calitatea vieţii grupurilor vulnerabile.”

Autorii raportului mai notează că doar 3,14% din proiectele de hotărâre cu caracter normativ ale Primăriei Capitalei, în afară de PUZ-uri şi PUD-uri, au fost supuse dezbaterii publice.

„În cei patru ani de mandat, doar 3,14% dintre proiectele de hotărâre cu caracter normativ au fost supuse dezbaterii publice (nu au fost contorizate proiectele care au vizat aprobarea PUZ-uri sau PUD-uri, deoarece dezbaterea publică a acestora intră sub incidenţa altor reglementări, a căror respectare nu a fost monitorizată). Raportat la volumul uriaş de acte normative, ponderea proiectelor supuse dezbaterii publice se încadrează în marja de eroare.”

Raportul a vizat şi monitorizarea bugetului capitalei. Iar autorii scriu că ritmul accelerat de modificare a bugetului a îngreunat urmărirea modului în care sunt cheltuiţi banii de către administraţia locală. Raportul mai menţionează companiile municipale ca fiind un mod netransparent prin care este cheltuit bugetul local.

„Bugetul local a fost imposibil de urmărit, din cauza ritmului accelerat de modificare al acestuia (prin rectificări bugetare adoptate aproape lunar), precum şi din cauza modului netransparent în care companiile municipale implementează proiecte şi execută bugetele. Proiectele care au vizat alocări sau rectificări bugetare au fost uneori introduse pe ordinea de zi suplimentară, astfel că reprezentanţii mass-media şi cetăţenii au aflat uneori despre conţinutul acestor modificări numai după ce acestea au fost votate în Consiliu.”

În ceea ce priveşte proiectele de mobilitate urbană, în raport scrie că nu au existat proiecte ample care să descurajeze deplasarea prin Bucurşti cu maşina personală pentru o singură persoană.

„În ciuda măsurilor prioritare stabilite în Planului de Mobilitate Urbană Durabilă care, odată implementate, ar fi putut rezolva parţial problemele de mobilitate din Bucureşti, nu au existat proiecte ample care să descurajeze deplasările individuale motorizate sau care să încurajeze transportul alternativ.”

Totodată, autorii raportului mai scriu că multe proiecte de infrastructură votate în Consiliul General nu au fost puse în aplicare. Printre acestea se numără reabilitarea podurilor din zona Operei sau Eroilor

Foarte multe dintre proiectele votate în Consiliul General nu sunt implementate. Printre aceste proiecte sunt proiecte de infrastructură (precum reabilitarea podurilor din zona Operei, Eroilor, pasaje pietonale supraterane), proiecte sociale (reţeaua de cămine pentru persoane vârstnice, proiecte care vizează sprijinul tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie socială) sau chiar strategii ample (cum ar fi Planul de Mobilitate Urbană Durabilă sau Strategia de Incluziune Socială şi Reducere a Sărăciei).

 

Pasajul Ciurel, deschis traficului

Primăria Capitalei, prin vocea primarului general Gabriela Firea a anunţat joi deschiderea Pasajului Ciurel, în prezent cel mai scump şi cel mai mare proiect de infrastructură din Bucureşti – 250 mil. lei în faza actuală. Pe pot se va putea circula de sâmbătă 19 septembrie. Însă lipsa oricărui plan concret cu privire la drumul expres sau bulevard dintre pod şi centura capitalei îl fac aproape complet inutil. Mai mult, timp de 12 ani de când a demarat proiectul, Primăria nu a demarat concret niciun plan de exproprieri şi nici primăria generală şi nici cea de sector - sector 6 - nu au blocat construcţia de noi imobile pe traseul viitorului drum expres. Bogdan Alecu

AFACERI DE LA ZERO