Eveniment

Campanie ZF pentru o administraţie eficientă şi digitală. Statul român are 1,3 milioane de bugetari. Câţi sunt poliţişti, militari, doctori, profesori? Cine sufocă aparatul administrativ? Reprezentanţii mediului de business: „Noi plătim prea mult pentru nişte servicii publice mult prea proaste, ceea ce şi mie îmi sugerează că se taie multă frunză la câini“

Autor: Ramona Cornea

17.01.2025, 00:07 4258

„În mediul privat, realitatea profitului îţi impune anumite decizii, în mediul public nu e chiar aşa, dar trebuie să existe o eficienţă şi acolo” ♦ Reprezentanţii angajaţilor din administraţie: „Nu de acolo pierde statul bani. Statul pierde bani din tot ceea ce înseamnă contracte, din tot ceea ce înseamnă politizare a administraţiei, funcţii date aiurea” ♦ „În sectorul administraţiei, eficientizarea trebuie să se facă prin atragerea de tineri şi prin eliminarea practicii de cumulare a pensiei cu salariul.” 

România avea 1,3 milioane de salariaţi bugetari în octombrie 2024, ultima lună pentru care există date publice la Ministerul Finanţelor. În ultimul deceniu, numărul de angajaţi din sectorul public a rămas constant, oscilând între 1,26 milioane şi 1,3 milioane de persoane.  Dacă ne raportăm la numărul total de angajaţi din economie, bugetarii reprezintă circa un sfert. 

Din partea mediului de business Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, care reprezintă peste 3.500 de companii cu 350.000 de angajaţi, spune că sunt prea puţini angajaţi din mediul privat care trebuie să susţină mediul public.

„Dacă ne raportăm la PIB, la populaţie, nu pare că avem un număr de funcţionari pe atât de mare faţă de Europa, dar o problemă pe care noi o avem noi este că populaţia ocupată este undeva în jur la 64%, pe când în toate statele din regiune este cu 10 puncte procentuale mai mare. Noi avem o problemă gravă cu ce procent din populaţia noastră e ocupată şi atunci un număr de funcţionar public similar cu al altor ţări care are un procent mai mare de populaţie ocupată îţi arată deja e o problemă. Sunt mult mai puţini angajaţi în mediul privat care trebuie să susţină un număr similar de funcţionari publici. Nu ne putem permite acelaşi procent de funcţionari publici ca economii precum Germania sau Olanda”, a spus el pentru ZF.

În plus, el susţine că 1,3 milioane de angajaţi în sectorul public ar trebui să vină cu servicii mai bune, mai rapide decât cele care sunt oferite în România acum. „Asta este problema fundamentală, noi plătim prea mult pentru nişte servicii publice mult prea proaste, ceea ce şi mie îmi sugerează că se taie multă frunză la câini. Avem un număr mare sau suntem în media europeană cu funcţionarii publici, salariile au crescut semnificativ în ultimii ani de zile. (…) Fiecare şef de instituţie, fiecare om care conduce un departament, un minister, o agenţie trebuie să fie un profesionist care se uită la o echipă cum ne uităm şi noi, mediul privat: am nevoie de atâţia oameni. În mediul privat, realitatea profitului îţi impune anumite decizii, în mediul public nu e chiar aşa, dar trebuie să existe o eficienţă şi acolo”, a adăugat reprezentatul Concordia.

Cei mai mulţi bugetari sunt în administraţia publică centrală, adică aproape 833.500. Dacă ne uităm pe ministere, vedem că cei mai mulţi bugetari sunt în Ministerul Educaţiei, în Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Sănătăţii, adică sunt angajaţi în domenii esenţiale pentru funcţionarea economiei locale. Aşadar, administraţia românească este mare doar pe hârtie, fiindcă din cei 1,3 milioane de bugetari mai puţin de 150.000 sunt funcţionari publici. Datele de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) arată că în 2023 erau 178.690 de funcţii publice în total în România, dintre care 149.864 dintre ele erau ocupate. În perioada analizată, adică între 2014 şi 2023, numărul total de funcţii publice nu a fost niciodată ocupat în întregime.

Reprezentanţii sindicatelor membre ale Cartel Alfa dau date mai recente şi spun că, în prezent, sectorul administraţiei publice numără doar 240.000 de salariaţi, dintre care 144.000 sunt funcţionari publici, adică 11% din totalul bugetarilor – aproximativ 144.000 dintr-un sector public de 1,3 milioane de angajaţi. Ceilalţi se regăsesc în domenii esenţiale precum sănătatea, educaţia, ordinea publică şi justiţia.

Aceşti oameni nu sunt vinovaţi de haosul fiscal al ţării, ci adevăratele surse ale ineficienţei se găsesc la vârful deciziilor politice, susţin ei.

„Trebuie evidenţiată ipocrizia clasei politice când face lucrurile acestea, adică aruncă petarde false şi întotdeauna vin în faţa oamenilor ca şi cum ei fi salvatorii şi zic că <<trebuie să trebuie să facem asta, trebuie să dăm afară, de acolo pierde statul bani>>. Nu de acolo pierde statul bani. Statul pierde bani din tot ceea ce înseamnă contracte, din tot ceea ce înseamnă politizare a administraţiei, funcţii date aiurea. Este o problemă, am atras atenţia de foarte multe ori că ne lovim de o politizare, excesivă şi de un atac la funcţia publică”, a spus pentru ZF Bogdan Schiop, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA).

În ultimul deceniu, numărul total de funcţii publice disponibile a crescut cu aproape 20.000, o evoluţie despre are ANFP susţine că a fost influenţată de factori precum „apariţia de-a lungul timpului a unor noi posturi sau structuri în cadrul instituţiilor publice: structura de audit public intern, structura arhitectului-şef, organizarea domeniului de asistenţă socială, poliţia locală etc.”

„Cel mai bun exemplu este Agenţia de Monitorizare a Achiziţiilor Publice, care să monitorizeze aplicarea legii. Serios? Înfiinţez încă o instituţie care să verifice şi care să sesizeze Curtea de Conturi. Acesta e rolul Curţii de Conturi! Se umflă artificial chestiile astea. Ies în faţa noastră, a populaţiei şi spun că noi suntem salvatorii, vă scăpăm. Nu, nu salvează de nimic”, a adăugat Bogdan Şchiop.

În plus, el susţine că, de fiecare dată când au fost făcute concedieri în sectorul administraţiei, au urmat numiri politice pe aceleaşi funcţii, nu a fost vorba de o eficientizare a aparatului administrativ. 

„Sunt de mai mult de 15 ani în lumea sindicală specializat, suntem pe sectorul administraţie publică. De fiecare dată când au anunţat şi au dat afară, la scurt timp au făcut loc pentru oamenii lor. Deci niciodată nu a fost vorba să urmărească eficientizarea instituţiilor cu adevărat. Din păcate, legislaţia a fost aşa de ştirbită în domeniul nostru încât ne este foarte greu să ne împotrivim. Doar 6,5% din sectorul public sunt tineri sub 35 de ani. Acesta e sectorul administrativ”, a mai punctat liderul sindical.

O problemă mare în sistemul administrativ este cumularea pensiei cu salariul, ceea ce permite multor angajaţi din sistemul public să iasă la pensie tineri şi să se reangajeze la stat, susţine el.

„Este ceva ce cerem de extrem de mult timp să fie interzis în sectorul administraţiei. Este plin de oameni, salariaţi din sectorul ordine publică şi apărare, care s-au pensionat la 48 de ani şi au venit în sectorul nostru de administraţie, s-au angajat pe linie politică. Dacă vă uitaţi la şefii de poliţii locale din municipiile din România, o să vedeţi câţi sunt pensionaţi din poliţie. Este un sistem de privilegii. În sectorul administraţiei, eficientizarea trebuie să se facă prin atragerea de tineri şi prin terminarea cu cumularea pensiei cu salariul”, a concluzionat Bogdan Şchiop.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit 2025