♦ În România, un indicator aparent simplu – numărul de salariaţi– devine un labirint statistic ♦ Rezultatul: România nu ştie cu exactitate câţi angajaţi are ♦ Cum îşi fundamentează statul deciziile economice?
Institutul Naţional de Statistică, Registrul Comerţului, Comisia Naţională de Prognoză Casa Naţională de Pensii, toate aceste instituţii au, într-un fel sau altul, date despre numărul de salariaţi. Unii numără salariaţii, unii numără contractele de muncă, iar alţii asiguraţii. Niciun set de date nu este identic cu altul din listă, deşi indicatorul este acelaşi. La final, cum numără autorităţile numărul de angajaţi din economia locală când pun la cale finanţele ţării?
INS, prin baza de date TEMPO, raportează un număr 5.167.500 de salariaţi. Inspecţia Muncii arată că în august 2025 erau active 6,64 milioane de contracte cu normă întreagă. Doar că aici nu mai vorbim despre oameni, ci despre contracte. Un angajat poate avea două sau chiar mai multe contracte, ceea ce explică diferenţa de aproape 1,5 milioane faţă de cifrele prezentate de INS.
Casa Naţională de Pensii vine cu o altă cifră – 6,28 milioane de asiguraţi. Aceasta include persoanele pentru care se plătesc contribuţii sociale, deci acoperă şi contractele parţiale sau alte forme de muncă. Registrul Comerţului, în schimb, arată realitatea din companiile private: 4,3 milioane de angajaţi în privat. Diferenţa până la celelalte cifre se regăseşte în sectorul public. La nivelul Comisiei Naţionale de Prognoză, situaţia devine mai complicată. În scenariul de bază, CNP mizează pe 5,48 milioane de salariaţi în 2025, o cifră mai apropiată de INS şi, deci, mai conservatoare. Totuşi, aceeaşi instituţie publică, prin sistemul AMIGO, o altă proiecţie: 6,72 milioane de salariaţi. Diferenţa este de peste un milion de persoane între două statistici emise de aceeaşi instituţie. Explicaţia stă în metodologia AMIGO, care se bazează pe sondaje şi chestionare şi care include şi persoane ce se declară ocupate, dar nu apar în contractele de muncă sau în bazele de contribuţii.
ZF a scris anterior despre cazul companiilor Romnef Steel Company şi Zeus Corporation, două companii care au depuse la Ministerul Finanţelor bilanţuri în care se arată că veniturile acestora se ridică la miliarde de lei şi au un număr de 95, respectiv 55 de angajaţi în 2024. Cu toate că aceste date apar pe site-ul ministerului, Inspecţia Muncii susţine că nu există niciun contract de muncă înregistrat pe cele două companii.
