♦ Doar trei din cele 16 ministere respectă promisiunea de a reduce numărul de secretari de stat. Două ministere au câte şapte secretari şi subsecretari de stat ♦ Ministerul Afacerilor Externe are în prezent şase secretari de stat şi un subsecretar de stat ♦ Ministerul Afacerilor Interne are patru secretari de stat şi trei subsecretari de stat ♦ Majoritatea ministerelor au la conducere mai mult de patru – cinci secretari şi subsecretari de stat ♦ În total, în cele 16 ministere din România sunt 75 de secretari şi subsecretari de stat ♦ Premierul Marcel Ciolacu: „S-a creat cadrul legislativ şi s-au şi făcut anumite reorganizări în fiecare minister. Părerea mea este că sunt insuficiente.”
Programul de guvernare al coaliţiei aflate la putere în România a susţinut reducerea numărului de secretari de stat la doi - trei pentru fiecare minister, însă analiza situaţiei actuale arată că majoritatea ministerelor nu respectă această cerinţă, iar reforma promovată rămâne departe de realitate.
Aşadar, programul de guvernare al coaliţiei guvernamentale formate din PSD, PNL, UDMR şi minorităţile naţionale prevede, printre altele, economii la bugetul de stat. Printre altele, coaliţia vrea reducerea numărului de agenţii cu cel puţin 25%, comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor, reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50%, astfel încât fiecare minister să rămână cu doi – trei secretari de stat.
Pe hârtie şi în declaraţii, totul pare stabilit, bine pus la punct. În realitate, analiza situaţiei actuale arată că majoritatea ministerelor nu respectă această cerinţă de a scădea numărul de secretari de stat.
O analiză a ZF pe baza informaţiilor publice de pe site-urile ministerelor arată că majoritatea nu a făcut paşi semnificativi în direcţia reducerii aparatului administrativ. Astfel, doar trei din cele 16 ministere respectă promisiunea de avea doi – trei secretari de stat, respectiv Ministerul Energiei, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Apărării Naţionale. Două ministere au câte şapte secretari şi subsecretari de stat, respectiv Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Externe.
Alte ministere mari, precum Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Ministerul Dezvoltării, au între cinci şi şapte secretari şi subsecretari de stat. De asemenea, faptul că unele ministere combină secretarii de stat cu subsecretari de stat menţine complexitatea administrativă şi, în loc să reducă funcţiile de conducere, anumite ministere par să transfere atribuţiile la nivelul subsecretarilor.
Acum trei săptămâni, premierul Marcel Ciolacu susţinea că a început deja cu reducerea numărului de ministere şi de secretari de stat.
„Acest guvern trebuie să fie unul al reformelor şi investiţiilor. Nu există altă şansă decât dacă vom raţionaliza cheltuielile publice şi vom îmbunătăţi colectarea veniturilor la stat. Ca să obţinem un stat suplu şi performant este nevoie de decenţă în cheltuirea banului public, debirocratizare şi descentralizare. Am început deja cu reducerea numărului de ministere şi a numărului de secretari de stat. În urma unui audit de performanţă, la nivelul fiecărei entităţi publice, vom face propuneri de desfiinţare şi comasare”, spunea premierul Marcel Ciolacu la finalul şedinţei de guvern la finalul anului trecut.
Acum, deşi din discursul premierului părea că se va tăia puternic din numărul de secretari de stat, Ciolacu recunoaşte: s-au făcut reorganizări, dar insuficiente.
„Primii paşi îi va face primul-ministru. Vom începe cu o reorganizare şi cu o comasare a agenţiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului şi al aparatului propriu de funcţionare al guvernului. Eu voi face primele restructurări, cu care o să vin în cursul acestei luni. Aştept ca şi partenerii să-mi facă o propunere de secretar general al guvernului, care mai mult ca sigur săptămâna viitoare se va întâmpla. O analiză proprie şi cu şeful cancelariei am făcut-o şi ştim ce ne dorim noi. Anul trecut s-au făcut, s-a creat cadrul legislativ şi s-au şi făcut anumite reorganizări în fiecare minister. Părerea mea este că sunt insuficiente”, a spus Ciolacu după întâlnirea de lucru cu ministrul finanţelor de miercuri, 15 ianuarie.
Reforma administraţiei publice rămâne, aşadar, mai degrabă o promisiune decât o realitate palpabilă. Deşi discursurile oficialilor pun accent pe nevoia de eficientizare şi raţionalizare a cheltuielilor publice, lipsa unor măsuri concrete şi de respectare a reformelor arată că drumul către un stat suplu şi performant este departe de a fi parcurs.
Promisiune versus realitate:
Ce spunea premierul Marcel Ciolacu despre reducerea numărului de ministere şi de secretari de stat pe 23 decembrie 2024: „Ca să obţinem un stat suplu şi performant este nevoie de decenţă în cheltuirea banului public, debirocratizare şi descentralizare. Am început deja cu reducerea numărului de ministere şi a numărului de secretari de stat. În urma unui audit de performanţă, la nivelul fiecărei entităţi publice, vom face propuneri de desfiinţare şi comasare.”
Ce a spus Marcel Ciolacu despre reorganizare pe 15 ianuarie 2025: „Vom începe cu o reorganizare şi cu o comasare a agenţiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului şi al aparatului propriu de funcţionare al guvernului. Eu voi face primele restructurări. (...) Anul trecut s-au făcut, s-a creat cadrul legislativ şi s-au şi făcut anumite reorganizări în fiecare minister. Părerea mea este că sunt insuficiente.”