Eveniment

Campanie ZF pentru o administraţie eficientă şi digitală. România, ţara agenţiilor şi departamentelor care nu se mai opresc din înmulţit. Cine îşi asumă restructurarea?

Campanie ZF pentru o administraţie eficientă şi...

Autor: Ramona Cornea

21.01.2025, 00:07 1008

Ministerele României şi SGG au, împreună, 164 de entităţi în subordine sau în coordonare ♦ Doar SGG are în subordine 30 de entităţi, un mini-guvern ♦ După SGG, Ministerul Educaţiei, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Agriculturii au cele mai multe entităţi în subordine ♦ „Nimeni nu contestă nevoia de a avea profesori, personal medical sau din zona de apărare  - poliţie, armată - , dar nu acolo este creşterea masivă. Administraţia publică centrală şi cea locală au crescut necontrolat.”

România are 164 de agenţii, instituţii şi regii în subordinea ministerelor, fără a include instituţiile din sistemul public de sănătate. Numai Secretariatul General al Guvernului coordonează 30 de entităţi, mai multe decât unele ministere. Ministerele, care ar trebui să fie motorul principal al guvernării eficiente, sunt însoţite de o reţea stufoasă de entităţi subordonate sau coordonate, fiecare cu buget şi personal separat.

Actualul guvern este format din 16 ministere, 16 miniştri, care au 75 de secretari de stat, fiecare dintre ei cu cabinetele, consilierii lor, care de cele mai multe ori nu sunt publice. Nu ştim câţi consilieri are fiecare ministru şi cum arată organigrama cabinetelor secretarilor de stat, ci doar că există.

Per total, numărul entităţilor aflate în subordinea ministerelor şi a Secretariatului General al Guvernului se ridică la 164, fără a lua în considerare Ministerul Sănătăţii, 164 de agenţii cu organigrame separate, directori, secretare, şoferi, bugete separate.

Ministerul Sănătăţii nu a fost inclus în acest calcul pentru că în cazul acesta vorbim de spitale şi institute în subordine, care nu pot fi comasate. Aşadar, pe primul loc în lista ministerelor şi instituţiilor cu cele mai multe entităţi în subordine sau în coordonare este Secretariatul General al Guvernului (SGG), care coordonează 30 de departamente, agenţii şi instituţii, ceea ce îl transformă într-un adevărat „guvern în miniatură”. SGG pare să fie sufocat de un număr excesiv de agenţii şi departamente, fiecare cu propriile structuri de conducere şi bugete.

Unele dintre agenţiile coordonate de SGG au roluri care par să se suprapună, de exemplu Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale ar putea colabora mai strâns sau chiar fuziona, având în vedere domeniul similar de activitate.

După Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Educaţiei (21 de entităţi). Ministerul Afacerilor Interne (20 de entităţi) şi Ministerul Agriculturii (13 entităţi) urmează în clasamentul după volumul instituţiilor subordonate. 

„Nimeni nu contestă nevoia de a avea profesori, personal medical sau din zona de apărare  - poliţie, armată -, dar nu cred că acolo este creştere masivă. Fără îndoială, administraţia publică centrală şi locală au crescut necontrolat şi nu cunoaştem analize detaliate de oportunitate pe această temă”, a spus pentru ZF Raluca Pârvu, business manager la BPI România, companie de consultanţă în resurse umane.

Problemele cu instituţiile de stat vin mai ales din lipsa oricăror criterii de performanţă şi eficienţă, dar şi din birocratizarea excesivă, crede ea.

„Aparatul administrativ se teme de digitalizare şi chiar şi atunci când face vreun site, vreo aplicaţie, ele sunt greu de folosit atât de către personal, cât şi de către cetăţean.”

România avea 1,3 milioane de salariaţi bugetari în octombrie 2024, ultima lună pentru care există date publice la Ministerul Finanţelor.

În ultimul deceniu, numărul de angajaţi din sectorul public a rămas constant, oscilând între 1,26 milioane şi 1,3 milioane de persoane.  Dacă ne raportăm la numărul total de angajaţi din economie, bugetarii reprezintă circa un sfert.

Administraţia românească este mare doar pe hârtie, fiindcă din cei 1,3 milioane de bugetari mai puţin de 150.000 sunt funcţionari publici.

„Cuvântul performanţă este o sperietoare pentru oricine din sistemul public. Aici nimeni nu-şi doreşte trasabilitate şi transparenţă a cheltuirii banului public şi nici nu se stabilesc termene limită pentru rezolvarea problemelor ori solicitărilor cetăţeanului. Chiar şi atunci când există nişte termene, ele nu sunt respectate, pentru că nimeni nu controlează modul în care se aplică legea de către administraţie. Criteriul principal pentru recrutare ar trebui să fie competenţa, nu şpaga, nici gradul de rudenie ori carnetul de partid. Din păcate, administraţia publică este un angajator atrăgător mai degrabă pentru oameni care caută un loc călduţ, stabil şi relativ bine remunerat, eventual în localităţi unde mediul privat nu este bine dezvoltat”, crede reprezentanta BPI România.

Reprezentanţii mediului de business sunt şi cetăţeni şi nu sunt mulţumiţi de prestaţiile statului român, subliniază Raluca Pârvu.

„Ca antreprenor te izbeşti permanent de dificultăţi de colaborare, schimbări neaşteptate de legislaţie şi taxe, birocraţie şi incoerenţe de sistem. Ştim că statul se serveşte de banii mediului privat pentru a-şi rezolva carenţele. Recentele schimbări fiscale, faptul că mediul de business renovează mai bine şcoli, spitale ori formează pe banii săi sudori, muncitori etc, sunt tot atâtea exemple despre modul în care mediul de business este o vacă bună de muls. (...) Mediul de afaceri se teme de multe ori să emită public critici la adesea statului, a făcut-o doar când cuţitul a ajuns la os şi investiţiile au fost ameninţate. Nimeni din mediul de afaceri nu-şi doreşte conflicte cu statul”, a concluzionat ea.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit 2025