• Leu / EUR4.7601
  • Leu / GBP5.4034
  • Leu / USD4.2755
Eveniment

Când România plânge după infrastructură, investiţiile statului au ajuns la minimul ultimilor 10 ani

Când România plânge după infrastructură, investiţiile statului au ajuns la minimul ultimilor 10 ani

Autor: Iulian Anghel

28 aug 2015 4052

Guvernul Ponta a anunţat un excedent bugetar record de 1% din PIB (7 miliarde de lei), în primele şapte luni din an, bani din care vor fi majorate şi salariile, dar, în aceeaşi perioadă, a dus investiţiile din buget (cheltuielile de capi­tal) la cel mai jos nivel din cel puţin ultimii 10 ani – doar 0,7% din PIB.

Într-o vreme în care economiştii spun că banii trebuie să meargă cu prio­ritate spre investiţii în şcoli, spi­tale, drumuri, pentru a asigura o creştere economică viitoare, compo­nenta de investiţii a fost complet uitată de guvern, care a scăzut investiţiile din buget de la 4,2% în anul de dinaintea preluării guvernă­rii, 2011, la 2,5% anul trecut.

„Cheltuielile de capital reprezin­tă garanţia unei creşterii economice sustenabile în viitor. Scăderea lor din ultimii ani a avut la origine o creştere a eficienţei utilizării banilor, dar, mai ales în anii recenţi, o scădere a numărului de proiecte demarate şi finantaţe. Iar această din urmă evoluţie este preocupantă deoa­rece mediul de afaceri nu va avea cum să se dezvolte în lipsa unei infrastructuri solide, iar cererea şi consumul în creştere vor fi satisfăcute prin creşterea importurilor“, comentează Radu Crăciun, economist-şef al BCR, cea mai mare bancă românească.

Cheltuielile de capital au scăzut de la 4,2% în 2011 la 3,3% din PIB în 2012, 2,9% din PIB în 2013 şi 2,5% anul trecut pentru ca, în primele şapte luni din an, să fie la un nivel nemainîntâlnit de scăzut în cel puţin ultimii 10 ani.

În 2007, ultimul an de bum, când criza nu se vedea în România, cheltuielile de capital erau de 3,7% din PIB, adică la 56% din totalul cheltuielilor statului cu bugetarii (6,7% din PIB). În 2014, cheltuielile de capital au însemnat 2,5% din PIB, fiind la o tremie din cheltuielile cu bugetarii (7,5% din PIB).

În acelaşi timp, guvernul a reîntregit salariile tăiate în criză, pe altele le-a majorat, a indexat pensiile, a redus TVA la pâine şi, de trei luni la toate alimentele, stimulând con­su­mul care a început să crească timid începând cu 2012, după 3 ani de cădere neîntreruptă, pentru a ajunge în 2014 la 7%.

Pe măsură ce statul reîntregea salariile, indexa pensiile sau oferea burse medicilor tineri, consumul creştea, astfel stimulat.

Dacă în 2011, din creşterea economică de 0,7%, 1% venea din consum şi 1,3% din investiţii (formarea brută de capital fix), în 2014, la creşterea economică de 2,8% consumul a contribuit cu 3,6% iar investiţiile cu minus 0,8%. În T1 2015, la o creştere economică de 4,3%, 3,7% a venit din consum şi 1,3 din investiţii. De la izbucnirea crizei grave, în 2009, până anul trecut, investiţiile (publice şi private) au avut un singur an de creştere, 2011, în rest au înregistrat doar scăderi.

Economistul Laurian Lungu are următoarea explicaţie: „Începând cu anul 2009, cerinţa menţinerii deficitului bugetar în ţinta asumată conform acordurilor stand by cu FMI a necesitat o componentă de ajustare a bugetului. Investiţiile publice au fost – şi încă sunt – această componentă, mai ales din cauza poziţiei lor în lista prioritizării cheltuielilor bugetare. Criteriile de la Maastricht şi, mai ales, MTO-ul (obiectivul pe termen mediu), vor menţine şi pe viitor aceste constrângeri atâta timp cât veniturile bugetare nu cresc semnificativ sau strategia politicii bugetare nu se schimbă“.

Însă nu doar cheltuielile de capital (investiţiile din buget) au de suferit, ci, pe fondul slabelor performanţe în atragerea de fonduri UE, toate investiţiile statului.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finan­ţate din surse interne şi externe, au fost în primele şapte luni din an de 12,5 miliarde de lei (1,8% din PIB). În termeni nominali sunt mai mari cu 6% faţă de anul trecut pentru că au crescut cu 33% cheltuielile aferente programelor finanţate şi din fonduri UE. Dar faţă de program ele sunt foarte jos.

În legea bugetului, guvernul s-a angajat să cheltuiască anul acesta pe investiţii 44,8 mld. lei (de capital şi din fonduri UE), cu 8,7 mld. lei mai mult ca în 2014 (o creştere de peste 20%). La şapte luni, investiţiile totale sunt de 12,5 miliarde de lei. Dacă în fiecare lună s-ar fi cheltuit sume egale, cheltuielile ar fi trebuit să fie de 26 de miliarde de lei în primele şapte luni, ceea ce înseamnă că bugetul nu a executat nici jumătate din cheltuielile programate.

„Cheltuielile cu investiţiile publice ce includ şi fondurile UE sunt mai ridicate ca procent în PIB, însă prezintă aceeaşi tendinţă de scadere în ultima perioadă. De exemplu în 2009 au reprezentat 7,1% din PIB, iar în 2014 au ajuns la 4,8% din PIB. Dincolo de problema eficienţei crescute a investiţiilor publice rămâne aspectul nece­sarului acestui tip de investiţii în economie. Este evident că economia României are nevoie de aceste investiţii într-un volum mult mai ridicat decât cel alocat în prezent - din moment ce riscul de «crowding-out» al investiţiilor private este minor. Însă atâta timp cât filozofia politicii fiscale rămâne la parametrii actuali, în care orice creştere a veniturilor este direcţionată către consumul curent - via salarii publice mărite de exemplu - în detrimentul investiţiilor, pro­gresele în această direcţie vor fi scăzute“, spune Laurian Lungu.

Potrivit acestuia, pentru a creşte cu folos aportul investiţiilor publice în economie este nevoie de o abordare pe termen lung în care acestea să fie planificate, pe ani, într-un mod realist şi transparent.

„Planul de investiţii agreat cu Comisia Europeană pe perioada următorului exerciţiu bugetar, până în 2020, ar putea fi un punct de plecare în acest sens.“

Proiectul de relaxarea fiscală conţinut de Codul fiscal a împins discuţiile spre o ipoteză pe care majoritatea economiştilor au susţinut-o. Anume economia trebuie stimulată prin investiţii, nu doar printr-un consum exagerat.

Însă guvernul a făcut puţini paşi în această direcţie. A renunţat la doar un punct de TVA – reducerea în 2016 va fi de 20% şi nu de 19%. Au fost amânate cu un an eliminarea taxei pe stâlp, acciza de 7 eurocenţi şi recucerea impozitelor pe dividende la 5%. Şeful provizoriu al parti­dului de guvernământ Liviu Dragnea pro­mite, astfel, că guvernul se va menţine într-un deficit de 2% în 2016 (deficitul convenit cu Comisia Europeană este de 1,2% din PIB).

Radu Crăciun este cate­go­ric în critică: „Dezvoltarea eco­no­mi­că va rămâne repartizată pro­fund neuniform în Ro­mânia. Din acest motiv, atunci când suntem asiguraţi că deficitul bugetar va ră­mâne sub 2% în 2016 în po­fida scăderii ta­xe­lor şi creş­terilor cheltuielilor cu sa­la­riile, din comunicarea publică lip­seşte informaţia esenţială. Pe ce scenariu de cheltuieli de capital se va ajunge la acest deficit? Pe acest minim al decadei?“

Economia României a crescut neaş­teptat de bine în T1, cu 4,3%. Dar datele provizorii din T2 nu sunt însă deloc bune, creşterea din T2 faţă de T1 fiind de doar 0,1%.

Mai mult, peste una dintre compo­nentele esenţiale ale PIB-ului – industria, care face 25% din acest PIB – se adună nori negri.

Barometrul Industrial realizat lunar de IRSOP şi de Facultatea de Management din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), arată că luna iulie a fost a cincea  consecutivă din acest an în care activitatea din industrie s-a oprit din creştere. Iar aşteptările sunt şi ele din ce în ce mai reduse, după ce atinseseră un nivel maxim imediat după alegeri.

Datele INS arată că volumul producţiei industriale a crescut cu doar 2,3% (serie brută) în semestrul I, an/an. În vreme ce în semetrul I din 2014 creştea cu 9% an/an (serie brută).

Or, industria este o componentă esenţială a exporturilor. Dacă industria stagnează din diferite motive, balanţa comercială ar putea avea de suferit, iar unul dintre scenariile economiştilor, anume că stimularea economiei prin consum, peste limita ei potenţială, va aduce dezechilibre - în primul rând un dezechilibru de cont curent -ar putea să se apropie de adevăr.

 

Ce spun economiştii

Radu Crăciun, economist – şef al BCR (stânga în desen):

Dezvoltarea economică va rămâne repartizată profund neuniform în România. Din acest motiv, atunci când suntem asiguraţi că deficitul bugetar va rămâne sub 2% în 2016 în pofida scăderii taxelor şi creşterilor cheltuielilior cu salariile, din comunicare publică lipseste informaţia esenţială. Pe ce scenariu de cheltuieli de capital se va ajunge la acest deficit? Pe acest minim al decadei?

Laurian Lungu, analist economic:

Este evident că economia României are nevoie de aceste investiţii într-un volum mult mai ridicat decât cel alocat în prezent. Însă atâta timp cât filozofia politicii fiscale rămâne la parametrii actuali, în care orice creştere a veniturilor este direcţionată către consumul curent - via salarii publice mărite de exemplu - în detrimentul investiţiilor, progresele în această direcţie vor fi scăzute.

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7601
Diferență: -0,0504
Ieri: 4.7625
Azi: 4.2755
Diferență: 0,2744
Ieri: 4.2638
Azi: 5.4034
Diferență: 0,0185
Ieri: 5.4024
Azi: 4.2363
Diferență: 0,3601
Ieri: 4.2211