• Leu / EUR4.7509
  • Leu / GBP5.5172
  • Leu / USD4.1988
Eveniment

Când se va vedea „abstracţiunea“ creşterii economice în buzunarele oamenilor?

Când se va vedea „abstracţiunea“ creşterii economice în buzunarele oamenilor?

După doi ani de criză gravă (2009 şi 2010), eco­no­mia României a început să crească şi a crescut patru ani la rând. Însă abia anul trecut PIB-ul real al Ro­mâniei l-a atins pe cel din 2008, an în care şi salariile angajaţilor au început să crească cu efecte vizibile.

Economiştii cred că avansul PIB va veni în primul rând din consumul privat. Dar consumul privat nu poate creşte, dacă nu creşte venitul disponibil, în condiţiile în care „consumul pe datorie nelimitat”, este istorie.

Cresc companiile salariile?

„Am crescut salariile chiar de la reducerea CAS (în toamna trecută - n. red.). Cred că această creştere economică va duce şi la creşteri de salarii“, opinează Adrian Mihai, unul dintre acţionarii Fan Courier, cea mai mare companie de curierat din România.

„Creşterea economică nu produce efecte ime­diate, dar cu siguranţă, într-un anumit orizont de timp, acest avans se va reflecta şi în salarii”, spune Gri­gore Horoi, preşedintele grupului Agricola Ba­cău, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa căr­nii.

Pentru alţii, creşterea economică este încă un lucru abstract. „În FMCG nu am simţit această creştere (a consumului, revigorat de creşterea economică - n. red.) sub nicio formă atât pe categoria de produse pe care le fabricăm noi, dar şi pe alte categorii. Consumul nu arată o revigorare care să ne facă fericiţi, adică nu se vede o creştere în vânzările la raft. De aceea, nici nu nu am văzut nevoia de a schimba structura de posturi, de a creştere salariile, ci rămânem în linie cu ce ne-am propus pentru acest an. Poate chiar vedem rezutate mai slabe decât ne aşteptam, nu cât să ne îngrijorăm însă. Aşteptăm să vedem care va fi impactul reducerii de TVA de la începutul lui iunie. Poate de aici să simţim o creştere importantă în FMCG, o materializare în coşul de consum al oamenilor“, spune Alina Rădulescu, directorul de resurse umane al producătorului de conserve Scandia Food din Sibiu, companie cu peste 500 de angajaţi.

Datele INS din 14 mai arată o evoluţie a economiei pe T1 de peste 4,3%, surprinzătoare prin amploarea ei pentru toţi economiştii. Prin urmare, creşterea pe tot anul 2015 este aşteptată pe undeva la 4%. Prognozele de primăvară ale Comisiei Europene pariază pe o creştere de 2,8% pentru acest an şi de 3,3% anul viitor.

Ultimii veniţi în lista optimiştilor sunt analiştii de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dez­vol­tare (BERD): România va înregistra în acest an una dintre cele mai rapide creşteri economice din Europa emergentă, de 3% în 2015 şi 3,2% în 2016, spun ei.

Auspiciile sunt bune, potrivit BERD: reducerile recente şi viitoare ale ratelor dobânzilor în România, permise de încetinirea inflaţiei determinată de scăderea preţurilor energiei şi alimentelor, vor continua să stimuleze cererea internă în 2015 şi 2016.

Principala pârghie care contribuie la creşterea economic va fi consumul privat, spun economiştii (chiar dacă creşterea consumului de 3% în T1 este dezamăgitoare pentru unii), şi abia de anul acesta investiţiile şi-ar putea aduce o contribuţie, întrucât au scăzut anul trecut cu 3,5%, după ce cu un an înainte au căzut cu 7%.

Datele statistice indică faptul că salariile au crescut anul trecut cu 6 - 7 procente. Dar ele au fost împinse în sus de creşterea administrativă a salariului minim pe economie.

Mai rămâne încrederea, care îi poate determina pe oameni să consume peste ceea ce au, adică din împrumuturi.

Comisia Europeană remarca la începutul săptă­mâ­nii că încrederea în economie este, în România, la cel mai înalt nivel din ultimii şapte ani.

Ieri, BERD opina că avansul încrederii în industrie care se simte (producţia industrială a crescut cu 3,3%, an/an în T1) şi reducerea stocurilor ar putea conduce la majorarea investiţiilor din România, după doi ani de cădere (2013 şi 2014).

Iar căderea din ultima perioadă a împrumuturilor neperformante, în urma politicii proactive a băncii centrale în domeniul provizi­oa­nelor, este de aşteptat să ajute la revenirea creditării.

BERD anticipează şi o creştere a cheltuielilor guvernamentale, pentru o absorbţie mai mare de fonduri europene, care rămâne cea mai scăzută din Uniunea Europeană.

Pe ansamblu, toate aceste evoluţii ar trebui să contribuie la creşterea cererii interne din România, şi la o consolidare a avansului PIB-ului.

Inflaţia medie anuală va rămâne la un nivel de 0,5% în 2015 (0,2% potrivit Comisiei Europene), ca urmare a reducerii TVA pentru produsele alimentare, dar şi ca efect al preţurilor scăzute ale mărfurilor, mai prognozează BERD.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7509
Diferență: -0,103
Ieri: 4.7558
Azi: 4.1988
Diferență: 0,5508
Ieri: 4.1758
Azi: 5.5172
Diferență: 0,5926
Ieri: 5.4847
Azi: 4.2187
Diferență: 0,4189
Ieri: 4.2011