Capitalismul nu mai este religia lumii libere. „Ambasadorii străini din România intră la premierul României şi-şi promovează companiile. Ambasadorii români în alte state stau cuminţi acasă si-şi papă leafa“

Trebuie exporturile promovate? Trebuie ca economia privată să fie susţinută de stat? Sunt atât de grele aceste întrebări într-o epocă în care „capitalul” şi capitalismul lumii libere nu mai pare a fi singura religie. Exportatorii acuză Ministerul Economiei că a tăiat fondurile pentru promovarea exporturilor României. România are de departe cel mai mare deficit comercial din regiune.

Asociaţia Naţională a Ex­porta­torilor şi Im­por­tatorilor Români (ANEIR) organizează astăzi o conferinţă de presă pentru a atrage atenţia asupra mă­surilor luate de ministrul Economiei Clau­diu Năsui prin care, susţin repre­zentanţii asociaţiei, a blocat programele de promovare a exportului românesc.

ANEIR a transmis către preşedintele României o scrisoare în care scrie că ministrul economiei Claudiu Năsui a tăiat finanţarea pentru anul 2021 a programului de promovare a exporturilor. Programul, prevăzut de o lege din 2002, prevede că finanţarea acestuia se va face prin şi prin bugetul de stat, guvernul suportând jumătate din unele cheltuieli, cum ar fi transportul sau cazarea pentru târgurile internaţionale de promovare a companiilor. Anul trecut a fost convenită participarea la 100 de târguri şi expoziţii internaţionale a peste 1.000 de companii.

„La preluarea mandatului de către noul ministru al Economiei, dl. Claudiu Năsui, prima măsură (după ce a deblocat lifturile ministeriale) a fost să elimine aceste participări internaţionale, iar cu prilejul fundamentării bugetului de stat pentru 2021 a anulat finanţarea atât a Programului de promovare a exporturilor (reglementat prin OUG 120/2002), cât şi a Programului de internaţio­nalizare a firmelor (reglementat prin OUG 8/2017, prelungit de UE până în 2023, dar neactualizat de România). Astfel, exportatorilor li s-a încălcat dreptul legal de a putea promova ofertele de export, pentru a angaja noi comenzi şi contracte”, se arată în document.

România nu a avut în niciun an de după Revoluţie excedent comercial. Exporturile, care, în anii de creştere cresc mai greu decât importurile şi în anii de recesiune scad mai puternic, nu au fost preocuparea niciunui guvern sau ambasadă românească.
În vreme ce toate ambasadele din România promovează interesele companiilor autohtone prin lobby puternic la ministere, autorităţile româneşti au neglijat interesele exportatorilor din România şi deficitul comercial la bunuri a crescut, în 2020, an de criză, fiind prognozat să atingă maxime istorice. De multe ori, ataşaţii comerciali în ambasadele româneşti, care aparţin de Ministerul Economiei şi nu de Ministerul de Externe, reprezintă sinecuri politice. Problema este, însă, că şi dacă ar vrea să promoveze exporturile româneşti, nu ar avea ce produse cu valoare adăugată mare să promoveze. „La noi vine de mâna preşedintele companiei cu ambasadorul, intră la premier şi discută. Ambasadorii noştri stau cuminţi acasă”, spune Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), însă, se întreabă el, poţi să lauzi ceva ce nu ai? „Consulii noştri trebuie să aibă ce să ofere, să se zbată să ofere ce produce România, dar dacă România nu produce, ce să ofere?”

Problema adâncirii deficitului comercial al României vine mai ales din natura producţiei locale. Pe partea auto, de exemplu, Dacia face 3% din PIB şi 9-10% din exporturi, dar multe din componentele maşini sunt importate, apoi doar asamblate în ţară. De asemenea, recent s-a anunţat o investiţie în Ungaria pe zona de baterii pentru maşini electrice.

În schimb, povesteşte Cristian Pârvan, România a acordat licenţe de exploatare litiu-cobalt în judeţul Bihor. „Adică exploatăm resurse naturale şi nu le folosim noi, când am putea să o facem?”

Pe de altă parte, paradoxul deficitului comercial la alimente este o discuţie veche. România, care se află în primii trei producători de porumb sau grâu la nivel european şi în top 10 la nivel mondial, a avut, în ultimii doi ani, un deficit comercial la bunuri agroalimen­tare de peste 2 mld. euro anual.

„Noi solicităm de ani de zile o analiză pe deficitele comerciale ca sursă.  Să ai balanţă negativă pe produsele agroalimentare este anormal. În urma acestei analize ar trebui ca ajutoarele de stat să vizeze acele sectoare deficitare. La exporturile de tonaj stăm bine, dar în schimb importăm cutioare şi plătim de 10 ori mai mult pe fiecare tonă”, a mai spus Cristian Pârvan.În 2019, cele mai recente date anuale publice, România avea exporturi ca pondere în PIB de 31%. Spre comparaţie, pondere exporturilor în PIB-ul Ungariei era de 71%. Din Europa Centrală şi de Est, România are de departe cel mai mare deficit comercial, de 17,6 mld. euro în 2019, în vreme ce Cehia înregistrează excedent comercial la bunuri (Ă19,5 mld. euro), Ungaria la fel (Ă3,5 mld. euro), iar Polonia avea un excedent comercial la bunuri de 1,8 mld. euro în 2019.

La 11 luni din 2020, cele mai recente date de la Statistică şi Eurostat, România avea un deficit comercial la bunuri de 16,4 mld. euro, în creştere cu 908 mil. euro (Ă5,9%). În aceeaşi vreme, Ungaria înregistrează un excedent comercial de 4 mld. de euro, Polonia de 11,5 mld. euro şi Cehia de 17,1 mld. euro.