Eveniment

Care este datoria publică reală a României - 860 de miliarde de lei sau 1.011 miliarde de lei - şi cum ar trebui calculat nivelul de avarie?

Autor: Răzvan Botea

26.09.2024, 00:07 2130

Ministerul de Finanţe publică două cifre: 1.011 mld. lei (202 mld. euro), adică 59% din PIB, şi 860 mld. lei (172 mld. euro), adică 51,4% din PIB ♦ Prima, de peste 1.000 mld. lei, este datoria publică calculată conform legislaţiei naţionale, care spune că se includ şi datoriile administraţiei publice la Trezoreria Statului, dar şi garanţiile de stat prin programe de tipul IMM Invest ♦ Pe metodologia europeană, creată pentru ca datele să poată fi comparate între statele membre ale Uniunii Europene, datoria României este de 860 mld. lei, adică 51,4% din PIB.

Ministerul de Finanţe publică, cutumiar în fiecare lună, datele despre datoria publică a României. Vin însă două cifre, cu o diferenţă, la ultimele date, de 140 mld. lei (28 mld. euro). Datoria ţării care este în majoritatea discuţiilor este de 860 mld. lei, indicată într-un document publicat de Finanţe care se numeşte „Evoluţia datoriei publice conform standardelor UE“. Într-un alt document, publicat simultan, care se numeşte „Structura datoriei publice“, aceasta este de 1.011 mld. lei (202 mld. euro). Care este în realitate gradul de îndatorare a României, la care guvernul plăteşte dobânzi şi are costuri de administrare, cum ar fi rostogolirea datoriilor ajunse la scadenţă?

Diferenţa dintre cele două cifre vine, în primul rând, din garanţiile de stat. Conform metodologiei UE, sumele pe care guvernul le garantează la împrumuturile altor entităţi - persoane fizice sau juridice - nu intră la calculul datoriei publice. Conform datelor de la Finanţe, guvernul are în acest moment o datorie reprezentată de garanţii de stat de circa 70 mld. lei (14 mld. euro). Este vorba de programe cu garanţii de stat şi, în general, şi cu dobânzi subvenţionate precum IMM Invest pentru companii sau Noua casă, pentru credite ipotecare pentru persoane fizice.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal, explică, pentru ZF, că este vorba şi de sfera de cuprindere a împru­mu­turilor în datorie. El dă exemplul cal­culu­lui la deficitul bugetar, unde pe stan­darde europene se consideră cheltuieli şi plăţi care nu au fost încă realizate, dar sunt angajate, în vreme ce pe metodologia cash se consideră cheltuieli doar ce a fost plătit efectiv.

Cele două categorii dau o diferenţă de 140 mld. lei între cele două cifre prezentate de Ministerul de Finanţe când vine vorba de datoria publică. „Este mai relevantă metodologia euro­peană. Noi ne uităm pe standardele inter­na­ţionale, conform Tratatului de la Maastricht, iar datoria publică a României este de 51,4% din PIB“, spune Ionuţ Dumitru. În structura datoriei publice pe legislaţia naţională sunt cuprinse şi împru­muturi ale entităţilor publice ale României la Trezoreria Statului. Valoarea acestei datorii, care în multe cazuri este practic o mutare de bani dintr-un buzunar public în altul, este de 112 mld. lei. Or, o parte din aceste datorii nu se regăsesc şi în metodologia europeană.

„În situaţia în care, pe parcursul execuţiei, apar goluri temporare de casă ca urmare a decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi acordate de Ministerul Finanţelor Publice din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului, numai după utilizarea fondului de rulment“, spune o lege din 2006 privind împrumuturile publice din contul Trezoreriei.

Datoria publică a României, fie că este pe metodologie europeană sau naţională, a crescut de cinci ori ca sumă de la criza din 2008-2009 încoace, iar ca pondere în PIB s-a dublat.

 
ZF Digital Summit 2024