Peste 20 de firme mici şi ONG-uri din România, al căror business este centrat pe impactul social şi pe asumarea unui rol important în rezolvarea unor probleme ale comunităţilor, au fost prezente încă din primul an de funcţionare la nivel local al programului Marc, un demers internaţional destinat organizaţiilor din Europa Centrală şi de Est.
Programul Marc pentru Impact ajută startupurile să îşi transforme ideile sociale şi de mediu în realitate, construind în acelaşi timp şi o bază financiară pentru a le sprijini creşterea.
În 2024, faza pilot a programului a fost lansată în Ungaria, România şi Austria. În total, 143 de organizaţii s-au înscris. Dintre acestea, aproape 70 au intrat în prima fază de instruire, peste o treime dintre acestea fiind din România. Nouă dintre aceste proiecte de impact s-au întâlnit marţi la Viena pentru a-şi susţine ideile şi planurile de dezvoltarea în faţa bancherilor, a investitorilor şi a altor start-up-uri în cadrul conferinţei RE:Marc 2025.
“Accesul la finanţare este în continuare cel mai mare hop pentru a dezvolta antreprenoriatul social”, spune Roberta Bosurgi, CEO, Impact Europe.
Fundaţia Erste, Erste Social Finance, Impact Europe, Sympact, Ifua Nonprofit Partner şi Synerb sunt organizaţiile implicate în program, alături de departamentele de social banking ale Erste Bank Österreich, BCR şi Erste Bank Ungaria.
“La lansarea de anul trecut a programului Marc am fost în jur de 50 de persoane, acum am dublat numărul, iar la aniversarea din 2030 vom umple un teatru cu antreprenorii care vor fi trecut prin programul Marc”, a spus Ana Creţu, director social impact investment, în cadrul Fundaţiei Erste. “Dar până atunci, un număr cât mai mare de antreprenori ni se vor alătura an de an”.
Marc este o pagină albă care acum îşi scrie povestea de impact, a mai spus Ana Creţu, românca ce a lăsat la final de 2023 jobul de social banker din BCR pentru a se alătura Fundaţiei Erste şi pentru a contribui la identificarea şi susţinerea unor proiecte antreprenoriale al căror prim ţel este impactul pe care îl au în societate.
“Astăzi succesul economic nu mai merge fără succes social”, spune Sergiu Manea, CEO al BCR, a doua cea mai mare instituţie financiară din România, parte a grupului Erste şi partener în cadrul Marc.
Manea arată că deşi societăţile au văzut un progres imens în ultimii 50 de ani raportat la creşterea produsului intern brut, tensiunile în rândul populaţiei trag un mare semnal de alarmă. “Avem cele mai mari fracturi sociale de la al doilea război mondial încoace. Iar întrebarea este cum măsurăm acest progres? Pentru că el nu mai poate fi măsurat doar în termeni de creşterea a PIB-ului”.
Pentru România, spre exemplu, în 2024, PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare era de patru ori mai mare decât în urmă cu douăzeci de ani. Creşterea accelerată a fost susţinută de aderarea europeană, adoptarea unor reforme şi intensificarea intrărilor de investiţii străine directe, arată un raport BNR.
„Şi noi suntem responsabili de sănătatea financiară a clienţilor noştri. Nu vom putea reuşi dacă clienţii noştri nu reuşesc. Nu vom putea prospera, dacă clienţii noştri nu prosperă”, spune Ingo Bleier, Chief Corporates and Markets Officer al Erste Group.
În România, la finalul anului trecut, BCR, prin intermediul departamentului de social banking a acordat o finanţare de 5 milioane de lei organizaţiei non-guvernamentale Help Autism, unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii specializate pentru copiii cu autism din România.
“Toată dezvoltarea noastră de până la acel moment a fost făcută prin intermediul donaţiilor şi sponsorizărilor. Nu sunt nici foarte multe granturi în zona noastră deşi a fost mereu una dintre sursele de finanţare la care ne-am uitat”, spune Raluca Bogdan, co-fondator al asociaţiei. Daniela Bololoi este preşedintele Help Autism.
Asociaţia a fost selectată ca una din cele 24 de organizaţii din prima cohortă a Marc Impact Program. În cadrul programului, asociaţia a beneficiar de sesiuni de training şi mentorat de business, iar la Viena a câştigat premiul de excelenţă al României.
„Am pornit HelpAutism cu 8 familii şi acum avem 800 de familii implicate activ în program”, spune Raluca Bogdan. De la înfiinţare şi până astăzi HelpAutism a susţinut 3.600 de familii, dar ambiţia celor două fondatoare este să ajungă la câte un centru specializat în fiecare judeţ al ţării faţă de cele 7 centre din prezent.
“Am creat şi dezvoltat prima franciză socială din România”, explică Raluca Bogdan. Proiectul de franciză a fost dezvoltat în partneriat cu Franchwise, iar planul de dezvoltare va fi susţinut şi prin intermediul finanţării de la BCR.
În cadrul evenimentului RE:Marc de la Viena, HelpAutism a fost una dintre cele 9 organizaţii care au susţinut pitch-uri în faţa unui juriu pentru a-şi prezenta ideile de extindere şi nevoile de finanţare. Ceilalţi doi participanţi din România au fost Picior de Play, care şi-a propus să ducă teatrul acolo unde el nu poate să ajungă, şi Ophori, un mic producător de cosmetice care a angajat persoane cu dizabilităţi.
“Scopul nostru este să deblocăm investiţiile sociale”, spune Ruth Paserman, director în cadrul Comisiei Europene, organizaţie care a susţinut mii de proiecte din zona antreprenoriatului social.
