Hidrogenul este văzut ca un element esenţial pe calea decarbonizării la nivel european, dar deşi în state precum Spania au fost demarate investiţii de amploare în domeniu, România întârzie să-şi folosească activele interne. Care sunt aşii din mâneca României, care sunt provocările şi care este potenţialul în domeniul hidrogenului? Aflaţi la ZF Power Summit 2022, evenimentul dedicat în exclusivitate temelor energetice, organizat pentru al 11-lea an consecutiv de Ziarul Financiar.
Printre vorbitorii care au acceptat invitaţia ZF la dialog se numără Ioan Iordache, directorul executiv al Asociaţiei pentru Energia Hidrogenului din România, care a fost recent numit preşedinte al grupului reprezentanţilor statelor din cadrul Clean Hydrogen Partership, Mirela Atanasiu, head of unit operations and communications, Clean Hydrogen Partnership, Liviu Vancea, purchasing director, Saint-Gobain România sau Alexandru Floriştean, expert în domeniul hidrogenului.
România are mai multe atuuri în ceea ce priveşte producţia de hidrogen, mai ales de cea verde. Potenţialul enorm în energia regenerabilă, dar şi producţia locală de gaz, a doua cea mai mare la nivel european, alături de cei circa 50.000 de kilometri de conducte sunt aşii din mâneca României în domeniul hidrogenului, spun specialiştii. Pe plan european, hidrogenul produs din surse regenerabile ocupă un loc central în strategia de decarbonizare gândită pentru anii 2030-2050. Hidrogenul din surse regenerabile este hidrogenul produs prin electroliza apei (în electrolizor, cu energie electrică) şi cu energia electrică produsă din surse regenerabile.
Emisiile de gaze cu efect de seră generate de producţia de hidrogen din surse regenerabile de-a lungul întregului ciclu de viaţă sunt aproape de zero, se arată pe site-ul Comisiei Europene.
Astfel, în prima fază (2020-2024) obiectivul este de a decarboniza producţia de hidrogen existentă pentru utilizările actuale, cum ar fi în sectorul chimic, şi de a o promova pentru noi aplicaţii.
Această fază se bazează pe instalarea, până în 2024, a unor electrolizoare din surse regenerabile de hidrogen cu o capacitate de minimum 6GW în UE.
Investiţiile cumulate în hidrogen din surse regenerabile în Europa ar putea ajunge la 180-470 de miliarde de euro până în 2050 şi la aproximativ 3-18 miliarde de euro pentru hidrogenul bazat pe combustibili fosili cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Cât la sută din aceste fonduri vor ajunge în România? Aflaţi la ZF Power Summit 2022, 22-24 februarie.
