♦ Creşterea impozitului pe dividende, creşterea accizelor şi eliminarea facilităţii TVA la resturante şi hoteluri sunt câteva din zonele de unde statul speră că va încasa mai mulţi bani la buget ♦ Alte măsuri de taxare sau impozitare au fost puse în planul de guvernare, dar încă nu au o perspectivă clară, deşi ar trebui să aibă o cotribuţie consistentă la bugetul de stat.
Statul preconizează că va lua în 2025 pe accize 48,5 mld. lei, pe TVA-ul industriei HoReCa aproximativ 9 mld. lei (1,8 mld. euro) şi pe dividende circa 8,5 mld. lei. În ceea ce priveşte alte zone cheie pe care le urmăreşte, cu taxări suplimentare, încă nu este clară situaţia.
Dacă ne uităm la zona accizelor, veniturile preconizate la bugetul de stat 2025 sunt de 48,5 mld. lei, iar în cazul unei majorări cu 10%, ar însemna că pe un an întreg veniturile ar ajunge la 53,4 mld. lei. Totuşi, luând în calcul că se va aplica din a doua parte a anului, înseamnă că faţă de veniturile prevăzute în legea bugetului de stat pentru 2025, la finalul anului ar aduce venituri suplimentare de circa 2,5 mld. lei, însemnând venituri pe tot anul de aproape 51 mld. lei.
În cazul creşterii cotei de TVA de la 9% în cazul restaurantelor şi hotelurilor, la 19%, dacă la o cifră de afaceri totală a industriei HoReCa de 20 mld. euro se aplică TVA-ul de 9%, veniturile la bugetul de stat ar fi de 1,8 mld. euro. Pentru un TVA de 19% la aceeaşi cifră de afaceri totală, veniturile ar fi, pe un an de circa 3,8 mld. euro, dar în acest caz, dacă măsurile se vor aplica în a doua jumătate a acestui an, atunci jumătate din veniturile dintr-un TVA de 19% ar fi de 1,9 mld. euro. Având în vedere că veniturile de 1,8 mld. euro la un TVA de 9% este pe un an întreg, jumătate ar fi aproape 1 mld. euro. Deci, pentru întreg anul 2025, cu modificările care ar trebui să aibă loc în a doua parte a anului, veniturile pe zona de HoReCa dintr-un TVA combinat de 9% în prima parte a anului cu 19% în a doua parte a anului ar însemna circa 2,9 mld. euro.
În ceea ce priveşte veniturile preconizate din dividende, acestea ar fi de circa 8,5 mld. lei, incluzând atât dividendele persoanelor fizice, cât şi juridice. Aceste venituri reprezintă o impozitare de 10% pe dividende. În cazul creşterii impozitului de la 10%, la 16%, în condiţiile în care măsurile s-ar aplica în a doua parte a anului, ar însemna circa 2,5 mld. lei venituri suplimentare la buget pe lângă cei 8,5 mld. lei.
Din perspectiva lui Alex Milcev, liderul Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică al EY România, acest pachet de măsuri, în modul în care este în draftul programului de guvernare care circulă, pare o colecţie de măsuri adunate de prin sertare.
„Sper că nu va arăta acest pachet de măsuri în modul în care este în draftul programului de guvernare care circulă, care pare ca o colecţie de măsuri adunate de prin sertare. Nu ştiu cine a făcut acest document, dar sigur nu este de specialitate. De exemplu, impozitul pe profit este deja la 16%, nu ai cum să scrii că va creşte la 16% cum scrie în document. Dacă voiai să egalizezi impunerea câştigurilor la 16%, ar trebui să fiscalizezi cu 16% şi dobânzile sau chiriile, nu numai dividendele. Este evident ori că cineva a vrut în mod deliberat să lase portiţe, ori că pur şi simplu au fost puse aceste măsuri cu copy şi paste din alte documente. Nu am fost consultaţi cu privire la aceste decizii“.
„Aşteptăm să vedem măsurile reale, însă este puţin probabil ca în august să nu se ajungă la decizia de a creşte TVA generalizat cu 2-3 puncte procentuale”, susţine Alex Milcev.
Programul de guvernare pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat vine cu taxări suplimentare şi eliminarea unor facilităţi, dar nimeni nu a prezentat un impact concret al acestor măsuri în economie. Pe lângă, reorganizarea ANAF, Antifraud, înăsprirea legislaţiei privind evaziunea fiscală, parteneriate şi măsuri care nu ţin de un impact efectiv printr-o creştere de taxe sau impozite, ci doar de reaşezare, organizare, sunt şi acele măsuri care implică fie taxarea suplimentară, ca în cazul jocurilor de noroc şi zona bancară, taxarea închirierii proprietăţilor pe termen scurt, unde sunt vizate platforme de booking, taxarea veniturilor platformelor social media şi creşterea impozitului pe dividende.
Pentru câteva din aceste măsuri, precum taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată, nu există încă o cuantificare privind cât va însemna această taxare, impactul sau modul în care se va implementa. În cazul zonei bancare, nu au existat discuţii şi nici o metodă de a stabili ce înseamnă de fapt un profit excesiv.
Cum arată structura Ministerului Finanţelor:
♦ Ministerul Finanţelor este condus de Alexandru Nazare, 45 de ani, de la PNL
♦ Licenţiat în ştiinţe politice, la SNSPA, noul ministru al finanţelor nu are activitate profesională în afara sferei politice.
♦ Şi-a început cariera pe poziţia de consilier al ministrului integrării europene, în 2025.
♦ Ministerul Finanţelor are în subordine companii naţionale, societăţi naţionale şi instituţii care gestionează şi reglementează întreg spectrul financiar al economiei locale.
O parte din măsurile propuse în programul de guvernare pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat şi consolidarea fiscală
1. Eliminarea anumitor facilităţi TVA şi reaşezarea la două cote
2. Creştere accize
3. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc
4. Taxarea închirierii proprietăţilor pe termen scurt
5. Taxarea platformelor social media
6. Taxarea profitului excesiv al băncilor
7. Creşterea impozitului pe dividende
8. Impunerea CASS la pensiile mari
9. Criminalizarea evaziunii fiscale
10. Corectarea excepţiilor fiscale
