Mihai Tudor, fostul şef al IBM
2. Efectuarea de paşi concreţi imediaţi în direcţia sprijinirii activităţilor care produc inovaţie, patente şi dezvoltare de tehnologie. Aceasta va duce la stimularea exporturilor şi a dezvoltării tehnologice, singura măsură care, dacă dă rezultate, poate să conducă la un echilibru, menţinând deficitul de cont curent în limite acceptabile. Aici gama de activităţi este multiplă:
a. atragerea de investitori străini pentru plasarea de centre de R&D şi tehnologie în România sau pentru crearea de PPP-uri pentru realizarea unor astfel de centre în colaborare şi cu participarea de jucători (inclusiv instituţionali) români;
b. acordarea de facilităţi fiscale şi sprijinirea prin fonduri a start-up-urilor româneşti cu obiect de activitate în linie cu aceste obiective;
3. Angajarea pe direcţii strategice corespunzătoare cu avantajele competitive pe care le deţine România:
a. continuarea şi accelerarea utilizării potenţialului uman pentru efectuarea de servicii de export bazate pe cunoaştere (KBES); accelerarea atragerii de investitori străini în domeniu.
b. atingerea de eficienţă de masă în zona agricolă prin stimularea comasării terenurilor agricole şi transferul de know-how extern în realizarea de eficienţă economică în agricultura modernă; revenirea şi stimularea cercetării la nivel naţional pentru utilizarea de soiuri tradiţionale (în măsura în care este posibil) şi adecvate solului, climei şi cerinţei româneşti.
c. facilităţi fiscale pentru investiţii majore de infrastructură în turism (pârtii şi instalaţii de schi, terenuri şi crearea de fond de vânătoare, terenuri de golf, hoteluri tip SPA), îmbunătăţirea sistemului de calificare pentru unităţile din turism, în scopul creşterii calităţii serviciilor din acest domeniu; atragerea de management străin pentru transfer de know-how.
4. Extinderea ca ţară a sistemului de alianţe comerciale la nivel global/regional, cu includerea zonelor de creştere economică accelerată (ţările BRICS).
5. Fiscalitate îmbunătăţită pe o perioadă determinată a investitorilor care creează prin capital nou (peste o anumită sumă, de exemplu 1milion $) locuri de muncă şi activitate economică (în special productivă) şi reducerea taxării pentru IMM-uri (sub o anumită cifră de afaceri) în cazul profitului reinvestit - decizie necesară pentru creşterea investiţiilor atât străine, cât şi româneşti şi pentru creşterea segmentului economic al întreprinderilor mici şi mijlocii, esenţial pentru economia românească (în care o mare parte din active sunt deţinute de firme internaţionale, cu putere de decizie investiţională mult mai puţin dependentă de condiţiile concrete existente în ţară).
Nicolae Sorescu, director general al grupului Rădăcini, care deţine dealeri ai mărcilor Opel, Chevrolet, Mazda, Suzuki, Citroën şi Cadillac
1. Să taxeze maşinile second-hand importate pentru prima dată în România, cu valoarea TVA - şi taxa pe profit la revânzare.
2. Să execute pe cei care nu îşi plătesc dările ( şi, în acest fel, fac concurenţă neloială celorlalţi).
3. Să modifice legislaţia care permite unui SERVICE să folosească numele mărcii (de exemplu, service OPEL - scris pe documentul emis de RAR!) când el nu are nicio legătură cu constructorul.
4. Să dea drumul la programul REMAT, cu limitare a timpului de folosire a tichetelor. Acum tichetele sunt pe mâna a tot felul de bişniţari şi speculanţi care le vând cu 3.000 de lei / bucata. În acest fel, clientul nu mai apelează la programul REMAT. Înainte să se tipărească cele 15.000 de tichete, să se dea un ultimatum la cele care există pe piaţă, ca să fie folosite în 15 zile şi atunci ar scădea preţul şi ar pierde speculanţii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
