România a obţinut în anul 2015 un rezultat foarte bun în ceea ce priveşte indicele dezvoltării umane - un indicator care măsoară prosperitatea economică a statului, starea de sănătate şi educaţia populaţiei -, iar această surpriză a creat premisele unei strategii pe trei dimensiuni care ar putea să conducă la o îmbunătăţire a situaţiei economice şi sociale din România până în 2025. În lucrarea "Priorităţi strategice ale Romaniei la orizont 2025" (editura Economică, 2017), profesorul Cezar Mereuţă a conturat o viziune strategică pentru anul 2025 construită pe cei trei piloni - educaţie, sănătate şi economie - în funcţie de care se calculează indicele de dezvoltare umană (IDH). "Obiectivul strategic global al Romaniei cuantificabil la orizontul anului 2025 este atingerea de 0,85 ± 0,005 a indicelui de dezvoltare umană, care încadrează ţările lumii în categoria "valori foarte înalte ale indicelui dezvoltării umane". Raţiunea pentru care am ales acest obiectiv este aceea că ierarhizarea statelor în funcţie de valoarea PIB per locuitor la paritatea puterii de cumpărare nu reflectă în multe cazuri satisfacţia populaţiei referitoare la accesul la alimente şi utilităţi sau la calitatea actului medical. De asemenea, PIB-ul per capita nu reflectă nivelul general de şcolarizare al adulţilor de peste 25 de ani, în relaţie directă cu multiplicarea posibilităţilor de a alege diverse profesii", a spus profesorul Mereuţă. În 2015, după 25 de ani de capitalism, România a promovat în categoria ţărilor cu o valoare ridicată a indicelui de dezvoltare umană, care a ajuns la 0,802, un rezultat surprinzător care reprezintă primul element de convergenţă a României cu UE. Deşi a ocupat locul 50 în ierarhia celor 188 de ţări în funcţie de valoarea IDH din 2015, "surpriza" României a fost datorată în mare parte creşterii economice din ultimii ani, indicatorii referitori la educaţie şi la sănătate neavând o evoluţie similară.
