• Leu / EUR4.9297
  • Leu / GBP5.7419
  • Leu / USD4.6851
Eveniment

Cât va fi deficitul bugetar în 2015: 1,4% din PIB, cât spune guvernul, sau 2,8%, cât spune Bruxellesul?

Cât va fi deficitul bugetar în 2015: 1,4% din PIB, cât spune guvernul, sau 2,8%, cât spune Bruxellesul?

Foto: Shutterstock

Autor: Andrei Cîrchelan

06.11.2014, 00:07 1526

România este teoretic obligată să-şi reducă în 2015 deficitul bugetar la 1,4% din PIB pentru a respecta ţinta de deficit structural de 1% din PIB, cum s-a angajat în faţa Comisiei Europene. Recent însă premierul Victor Ponta a evocat o posibilă înţelegere cu noua comisie, afirmând că România are nevoie de un deficit mai mare pentru a putea face mai multe investiţii şi pentru a avea bani să cofinanţeze proiectele de dezvoltare cu banii UE.

Prognoza de toamnă a CE publicată marţi avertizează că Guvernul trebuie ori să taie cheltuielile, ori să majoreze taxele pentru a respecta normele europene de pruden­ţialitate, sintetizate în obiective pe termen mediu (MTO). Cum va face guvernul să nu mărească taxele, dar să se păstreze în ţinte?

„Prin îmbunătăţirea colectării, reducerea evaziunii fiscale, reducerea cheltuielilor cu bunuri şi servicii - reducerea birocraţiei, reducerea cheltuielilor cu dobânzile (necesarul de finanţare se reduce şi dobânda la care ne împrumutăm va fi mai redusă ca urmare a creşterii credibilităţii economiei româneşti şi prin QE (ajustare cantitativă - n.red.) care va fi promovată de BCE încă din acest an), concretizarea rezultatelor programului ce a început deja să fie implementat privind reducerea muncii la negru, reforma sistemului de redevenţe plus majorare de încasări din creşterea economică de anul vi­itor. Creşterea cheltuielilor militare a fost convenită deja ca măsură one off nefiind luată în calcul la deficitul bugetar raportat pe sistem ESA“, afirmă pricipalul consilier ecoomic al premierului Cristian Socol.

Guvernul a promis că nu va majora taxele anul viitor sau în 2016, şi şi-a asumat o serie de măsuri cu impact social, care vor fi traduse în cheltuieli suplimentare la buget.

„Deficitul bugetar prognozat de CE, de 2,8%, deja nu mai e nicio surpriză. Proiecţia se bazează pe situaţia actuală, în sensul că dacă nu se schimbă nimic, acesta va fi rezultatul. Însă la ce se întâmplă acum mai adău­găm promisiunile de indexare a pensi­ilor şi majorare a salariilor în sănătate, majorarea necesară a bugetului la apărare, plusul la cofinanţarea fondurilor europene şi aşa mai departe. Toate aceste elemente se adaugă la cheltuieli“, a declarat pentru ZF Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen.

România s-a angajat să ajungă la un deficit structural de 1% din PIB în 2014, dar a amânat apoi termenul până în 2015. Prin urmare, România va putea să împrumute mai puţin decât anul acesta cu peste 5 miliarde de lei (1,2 mld. euro), echivalentul a 0,8% din PIB, diferenţa de la deficitul bugetar de 2,2% din PIB din 2014 la cel de 1,4% din 2015.

Totodată, reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS şi reducerea anunţată la 1% a taxei pe stâlp vor diminua veniturile bugetare. Guvernul va trebui să recurgă la reducerea cheltuielilor, iar investiţiile publice sunt cel mai la îndemână loc de tăiere, aşa cum s-a întâmplat anul acesta, când investiţiile publice au scăzut cu 23% în primele nouă luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Reducerea investiţiilor te imobilizează însă într-un cerc vicios, potrivit analiştilor.

Reducerea investiţiilor în 2014 a permis păstrarea în ţinta de deficit, dar cu un efect pervers pentru viitor.

„Deficitul prognozat este rezultatul reducerii investiţiilor, care a dus la încasări mai mici la buget şi care a generat scădere economică“, a declarat pentru ZF analistul economic Dragoş Cabat.

„Dacă nu reduci investiţiile nu ai de unde să tai din altă parte. Poate doar de la cofinanţarea fondurilor europene, care oricum nu vin în România. O altă posibilitate este să nu se mai opereze reducerile de impozite planificate pentru anul viitor“, a mai spus Cabat.

Însă Socol susţine că reducerea cheltuielilor cu investiţiile în 20014 este „sterilă“.

„Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital 16,5 miliarde de lei la 9 luni 2014, faţă de 19,4 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului precedent. Deci minus 2,9 miliarde lei“. Dar, adaugă el, nu trebuie uitat că în 2013 s-au plătit arierate ale CNADNR în sumă de circa 2 miliarde lei, precum şi arierate ale administraţiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 milioane lei. Prin urmare investiţiile nu au scăzut şi nu vor exista reduceri de investiţii sau sume de cofinanţare mici în 2015.

Socol aminteşte că peste tot în UE recuperarea economică este fragilă. Din cauza incertitudinilor din Zona Euro, Comisia Europeană a redus rata de creştere prognozată pentru 2014 nu doar pentru România, ci pentru 16 ţări din Uniunea Europeană. Faţă de prognoza de primăvară Comisia Europeană a redus prognozele pentru 2014 în cazul Germaniei de la 1,8% la 1,3%, Belgiei de la 1,4 la 0,9%, Franţei de la 1% la 0,3%, Italiei de la +0,6 la -0,4% Austriei de la 1,6 la 0,7% României de la 2,5 la 2% Poloniei de la 3,2 la 3% ş.a.m.d.

Plusul este, potrivit lui Socol, faptul că Comisia Europeană estimează pentru România o creştere de 1% în T3 3 2014 faţă de trimestrul precedent şi de 1,6% în T4 4 din 2014, deci ieşirea din aşa numită „recesiune tehnică“, un termen care nu este acceptat în SUA: „După metodologia Americană, mult mai credibilă, economia României nu este în recesiune, din contra. Chiar dacă viteza de creştere a PIB real scade faţă de anul trecut tot există creştere economică (+2,6% la 6 luni faţă de 6 luni din 2013), ocuparea creşte (numărul de locuri de muncă efectiv stabile a crescut cu 106.000 în primele opt luni ale anului 2014; producţia industrială a crescut cu 9% în primele 8 luni din 2014 faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior; veniturile reale a - pensia medie reală, puterea de cumpărare a pensiei medii şi câştigul salarial mediu real  - puterea de cumpărare a câştigului salariul mediu au crescut cu 4%; consumul românilor a crescut cu 7,4% în primele 9 luni din 2014 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.“, mai spune Socol. Potrivit acestuia, cu 2% creştere economică în 2015 România va avea a 12 a cea mai mare rată de creştere economică din UE 28.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9297
Diferență: 0,2297
Ieri:
Azi: 4.6851
Diferență: -1,1228
Ieri:
Azi: 5.7419
Diferență: 0,8536
Ieri:
Azi: 5.0142
Diferență: 0,5051
Ieri: