♦ Categoria „Activităţi de spectacole, cultură şi recreative“, care in-clude pariurile, concertele, meciurile, cluburile de fotbal, teatrele, fitness-ul, saloanele de frizerie, de coafură şi wellness-ul a ajuns la valoare adăugată de 54 mld. lei în 2024, aproape de agricultură (57 mld. lei) şi peste valoarea adăugată din bănci şi asigurări, de 50 mld. lei.
Aşa-numitele „activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii“ au fost domeniile care au crescut cel mai puternic anul trecut, înregistrând un plus de 6,8% pe volum, spectaculos faţă de stagnarea sau chiar căderile din jur.
Categoriile cele mai „grele“ la formarea PIB au crescut mediocru sau au scăzut în 2024, arată datele de la INS date publicităţii la sfârşitul săptămânii trecute.
Comerţul, care include şi transporturile şi horeca, a crescut cu doar 2,1% anul trecut, industria a stagnat la exact 0,0% – ceea ce nu e rău având în vedere situaţia din zona euro, construcţiile au scăzut cu 2,4% iar agricultura s-a prăbuşit cu 10%. În aceste condiţii, la aşa-numitul indicator „aport la creşterea PIB“, care arată care segment din economie a adus creştere PIB şi care scădere, categoria „activităţi de spec-tacole, culturale şi recreative“ a avut o contribuţie de Ă0,2% din creşterea de 0,9%, pe primul loc fiind comerţul cu 0,4%.
Din această categorie însă pariurile şi „păcănelele“ sunt pe primul loc, cu o cifră care se poate estima la 3 mld. euro în 2024, faţă de 1,8 mld. euro în 2018. Iată că apetenţa românilor pentru pariuri dar şi lipsa de reglementare în acest domeniu – străzile fiind practic împânzite de aceste case de pariuri şi păcănele – au adus aproape o dublare a acestui business în ultimii cinci-şase ani.
Pe de altă parte, efect sau nu al pandemiei COVID, realitatea este că stadioanele de fotbal sau de handbal au devenit tot mai populate chiar şi la meciurile cu miză mică, iar la cele cu miză, „sold out“ e la fiec-are pas. Astfel, inclusiv parcursul excepţional al FCSB din acest sezon, cu 20 de meciuri în Europa, a contat la aceste rezultate, ca dealtfel şi revenirea în top a interesului pentru echipe de fotbal cu branduri put-ernice precum Rapid sau Dinamo, care adună zeci de mii de suporteri pe stadioane.
Dacă vrei un bilet la teatru în Bucureşti, trebuie să-ţi faci rezervare cu două luni înainte, iar de multe la ori la cinema nu mai găseşti lo-curi, la filmele bune, de artă. La fel, la frizeriile de top ai acces doar cu rezervare, bazinele de înot sunt pline, Therme nu mai face faţă la turiştii străini, iar serviciile de wellness oferite de companii an-gajaţilor lor au devenit aproape „obligatorii“ în lista de beneficii.
Dacă domeniul ar fi stagnat, PIB-ul ar fi crescut cu doar 0,7%, faţă de 0,9% raportat de INS. Lucrurile nu se opresc aici, spune economistul Laurian Lungu – nu se opresc la stadioane pline. Pentru că, în momentul în care la Cluj-Napoca se desfăşoară un mare festival, Untold de pildă, nu mai găseşti în niciun hotel o cameră liberă şi puţine restaurante mai au o masă liberă.
Or, veniturile de aici nu sunt contabilizate la „spectacole“, deci creşterea din aceste sector „iradiază“ şi în alte activităţi economice.
„Homo Ludens“, („Omul care râde“) cum îl descrie magistral scriitorul olandez Johan Huizinga, aduce şi bani şi nu doar pentru cei de pe scenă, ci şi pentru hoteluri, restaurante, magazine din preajmă. „Eram curios, am vrut să merg şi eu la Untold, dar nu am ajuns pentru că nu am găsit un loc de cazare“, spune Laurian Lungu.
INS a publicat la finalul săptămânii trecute datele detaliate despre creşterea PIB în 2024. O creştere modestă, de doar 0,9%, cea mai proastă din ultimile decenii, dacă eliminăm criza COVID, când economia s-a închis.
