Piaţa achiziţiilor publice „la vedere“ a atins în 2014 nivelul de 77,4 miliarde de lei (17,4 mld. euro), cel mai mare nivel atins de după 2010. Acestea sunt achiziţiile efectuate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), ceea ce înseamnă că prin SEAP au fost realizate în 2014 achiziţii echivalente a 11,5% din PIB şi 36% din bugetul consolidat.
Alături de această piaţă la vedere, potrivit Institutului de Politici Publice (IPP - instituţie independentă care urmăreşte între altele transparenţa în achiziţii publice), administraţia mai face alte cumpărături de 2 – 3 miliarde de euro, ceea ce ridică întreaga piaţă a achiziţiilor publice din România spre 85-90 mld. lei (20 mld. euro), o sumă uriaşă aflată la dispoziţia (atunci când nu este la discreţia) administraţiei centrale şi locale.
La nivelul UE, valoarea achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul ţărilor membre.
Potrivit raportului pe 2014 al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (instituţie care se ocupă de soluţionarea contestaţiilor la licitaţiile publice), anul trecut în SEAP au fost înregistrate proceduri de achiziţii în valoare de 77,4 miliarde de lei, în creştere cu 2,8 miliarde de lei faţă de 2013. Ca procent din PIB valoarea achiziţiilor a scăzut însă în 2014 faţă de 2013 de la 11,9% din PIB la 11,5% din PIB.
Situaţia achiziţiilor publice a fost o mare problemă de-a lungul tuturor anilor, pentru că avem de-a face cu bani publici pentru care responsabilii administraţiei locale sau centrale dau prea puţină socoteală. În mod normal toate achiziţiile făcute de administraţie ar trebui să se regăsească într-un fel sau altul în SEAP. În ultima vreme în SEAP se regăsesc şi anunţurile de atribuire (acolo unde nu s-au organizat licitaţii, suma fiind sub 15.000 de euro), dar multe atribuiri şi achiziţii rămân în afara sistemului sau, dacă iniţial se regăsesc acolo, contractul este greu de urmărit – nu ştii care este stadiul execuţiei lui, dacă este apoi însoţit sau nu de deja celebrele „contracte adiţionale“ care dublează valoarea unui contract.
Din 12.000 – 15.000 de entităţi publice, doar 5.000 – 6.000 desfăşoară activităţi în SEAP. Adică jumătate din aceste entităţi nu au nicio operaţiune în SEAP, ceea ce este foarte bizar, spune Adrian Moraru, director adjunct al IPP. „Lucrurile s-au mai îmbunătăţit cu timpul, dar nu se mişcă pe atât de repede pe cât ar trebui. Trebuie încă şi mai multă transparenţă pentru a putea spune că intrăm în rândul lumii. Trebuie să putem şti ce este cu un contract şi după ce el a fost încheiat, trebuie să-l putem urmări până la capăt“, explică Moraru.
Doar 1/3 din achiziţiile publice sunt transparente
Pe de altă parte, Strategiea Naţională de Ordine Publică 2015-2020, supusă recent dezbaterii publice de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), susţine că doar o treime din banii publici cheltuiţi anual de autorităţile centrale şi locale sunt investiţi în mod transparent, în urma unor contracte atribuite prin SEAP.
Potrivit documentului citat, „grupurile de crimă organizată“ urmăresc constant să-i corupă pe funcţionari publici de la toate nivelurile.
„Au fost cheltuite peste 10 mld. euro anual pe contracte de achiziţii publice atribuite prin intermediul SEAP (în realitate peste 15 mld. euro anual, în ultimii cinci ani de când există date mai clare), însă această sumă nu reprezintă decât a treia parte din valoarea estimată a fi contractată anual de autorităţile publice centrale şi locale pentru achiziţii de bunuri, servicii sau lucrări prin alte mijloace decât cele electronice autentice. Au fost identificate inclusiv fapte de corupţie săvârşite în scopul influenţării procedurilor de achiziţie pentru a deturna resursele financiare publice în interesul unor grupări din care făceau parte oameni de afaceri aflaţi, uneori, în legătură cu decidenţi politici“, spune documentul MAI.
Estimările din Strategia Internelor, deşi alarmante sunt însă exagerate pentru că, dacă ar fi reale ar însemna că piaţa achiziţiilor publice în România s-ar situa la 30 mld. euro, lucru cvasiimposibil atâta vreme cât întregul buget consolidat a fost în 2014 de 47 mld. euro (214 mil. lei).
Raportul CNSC publicat ieri arată că instituţia a anulat în 2014 licitaţii în valoare estimată de 846 de milioane euro, în creştere cu 47% faţă de 2013, chiar dacă numărul contestaţiilor înregistrate s-a redus cu 35% faţă de 2013.
Scăderea numărului de contestaţii s-a datorat unor modificări legislative, precum şi instituirii obligaţiei de a constitui garanţii de bună conduită în momentul contestării unei licitaţii.
Consiliul a înregistrat în 2014 3.753 de contestaţii, 65% dintre acestea fiind îndreptate împotriva rezultatului licitaţiilor, restul vizând documentaţia de atribuire.
