Eveniment

Cazul gândacului care împiedică finanţarea autostrăzii Sibiu-Piteşti: De ce şi-a dat Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului avizul pe proiectul trimis la Bruxelles? De ce a semnat preşedintele Viorel Toma acordul de mediu? Cine este responsabil pentru doi ani de întârziere a finanţării?

Cazul gândacului care împiedică finanţarea autostrăzii Sibiu-Piteşti: De ce şi-a dat Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului avizul pe proiectul trimis la Bruxelles? De ce a semnat preşedintele Viorel Toma acordul de mediu? Cine este responsabil pentru doi ani de întârziere a finanţării?

Autor: Miruna Diaconu

04.02.2020, 00:08 4706

Costul proiectului de finanţare a autostrăzii Sibiu-Piteşti ar putea fi suportat în întregime de autorităţile din România, pentru că, în „Raportul privind impactul asupra mediului”,  generat pentru construcţia autostrăzii şi trimis de Bucureşti Bruxellesului,  „obiectivele de conservare a mediului „sunt „foarte vagi“, susţin repre­zentanţii Comisiei Europene.

Legislativul de la Bruxelles are o listă de observaţii asupra cererii de finanţare a autostrăzii, trimisă de Ministerul Fondurilor Europene Directoratului General Regional şi Urban al Comisiei, între care aceea că autostrada are un impact semnificativ asupra speciei „Morimus Funereus“, un gândac cunoscut drept Gândacul Croitor şi care trăieşte pe drumul autostrăzii. Comisia aşteaptă un răspuns la observaţiile ei, dar acest schimb de documente are o consecinţă clară: amână acordarea de fonduri din partea Comisiei, ceea ce înseamnă, automat, amânarea începerii lucrărilor la autostradă.

România are două luni la dispoziţie să răspundă Comisiei, altminteri, finanţarea ar putea fi refuzată. Întrebarea este: dacă Comisia s-a împiedicat de un gândac, de ce autorităţile de la Bucureşti, care au întocmit „Acordul de mediu“ ce însoţeşte cererea de finanţare (Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului, ANPM), nu au văzut şi ele gândacul şi de ce nu au văzut că sunt „neclare“(una dintre obiecţiile Comisiei) „obiectivele de conservare a mediului?“

Contactaţi de ZF, reprezentanţii ANPM, care a întocmit documentul de mediu, susţin că nu ei sunt responsabili pentru „neclarităţile“ acuzate de Comisie, ci Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, „pentru că ei răspund de „aceste obiective“. Totuşi, pe documentul trimis Comisiei apar semnăturile şefilor ANPM, în frunte cu şeful instituţiei, Viorel Toma. Ei nu au putut explica cum alţii sunt de vină, de vreme ce documentul în cauză a fost asumat de ei, în calitate de „autoritate competentă“.

Ministerul Fondurilor Europene, care a trimis cererea de finanţare, însoţită de documentele de mediu, spune, într-un răspuns  la solicitarea ZF de clarificare a situaţiei: „Obser­vaţiile formulate de Comisia Euro­peană sunt în curs de a fi clarificate punctual de către autorităţile na­ţionale, cu implicarea tururor institu­ţiilor relevante“. România încearcă să obţină de la UE o finanţare  de 85% a autostrăzii, proiect vital pentru România.

„În conformitate cu prevederile legale naţio­nale, care transpun le­gislaţia comunitară aplicabilă, acest proiect a parcurs, în perioada 2017 – 2018, procedura de evaluare a impactului asupra mediului, care s-a finalizat prin emiterea de către Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului (ANPM), în calitate de autoritate competentă, a Acordului de mediu nr. 04/28/12/2018. Această procedură a inclus şi evaluarea impactului asupra ariilor naturale protejate şi siturilor Natura2000, prin care s-a identificat impactul potenţial şi au fost stabilite măsurile de diminuare a acestuia, astfel încât im­plementarea proiectului să poată fi aprobată“, au declarat  reprezentanţii Mi­nis­­terului Fondurilor Euro­pene la solicitarea ZF. Discuţiile despre construcţia Autostrăzii Sibiu-Piteşti  sunt vechi cam de 20 de ani. Tronsonul face parte din A1, autostradă care ar trebui să unească Bucureştiul cu Autostrada M43 din Ungaria, prin punctul de frontieră Nădlac. Ceea ce numim azi A1 este segmentul Bucureşti – Piteşti (construit în timpul comunismului). De la Piteşti autostrada ar trebui să continue spre Sibiu, Sebeş, Deva, Lugoj, Timişora, Arad şi Nădlac. Segmentu Sibiu-Piteşti (122 de kilometri) este cel mai greu de construit, dar şi cel mai scump, pentru că traversează munţii. Acum drumul preferat de la Sibiu la Piteşti trece pe Valea Oltului, iar circulaţia este mereu îngreunată pentru că este preferată de autocamioane, inclusiv cele ale Dacia-Renault, companie care cere de ani de zile construirea autostrăzii.

Costul ei şi, iată, mai nou, problemele de mediu au tot întârziat începerea lucrărilor pe tronsonul Sibiu – Piteşti.

În scrisoarea Comisiei Europene pri­vind problemele de mediu este con­semnat: „obiectivul general“cu privire la conservare este „conservarea şi gestio­narea bio­diversităţii a speciilor  şi habitatelor“. La modul concret, consemnat, în documentul Comisiei se vorbeşte despre un gândac pe care autorităţile de mediu din România nu l-au observat la timp, deşi asta era datoria lor, şi care întârzie finanţarea pentru cea mai importantă autostradă din România.

Semnăturile de mai sus apar pe documentul, Acord de Mediu, trimis către Comisia Europeană privind măsurile de conservare a mediului din zona autostrăzii Sibiu-Piteşti. Reprezentanţii ANPM susţin că nu ei sunt responsabili pentru obiectivele de conservare a mediului, dar nu explică de ce semnăturile lor apar pe documentul care a fost respins de CE având drept consecinţă refuzarea finanţării pentru autostrada Sibiu-Piteşti.

AFACERI DE LA ZERO