Judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) au amânat miercuri pentru 18 februarie decizia pe pensiile de serviciu ale magistraţilor. Este a cincea amânare a CCR în acest controversat dosar.
Judecătorii CCR au decis să amâne a 5-a oară o decizie pe pensiile magistraţilor.
Noul termen stabilit pentru şedinţă este de 18 februarie 2026.
Judecătorii au decis să studieze solicitarea ÎCCJ de sesizare a CJUE pe statutul magistraţilor din România.
Judecătorii constituţionali, reuniţi a 5-a oară să ia o decizie pe reforma pensiilor speciale ale magistraţilor, pe care insistă premierul Ilie Bolojan, erau aşteptaţi să ia o decizie în acest controversat dosar.
Gheorghe Stan – unul dintre judecătorii care erau în concediu legal pentru 8 zile, a venit la şedinţa CCR. Potrivit legii, toţi judecătorii care au participat la dezbaterile pe un dosar trebuie să fie prezenţi şi la deliberări.
Regulamentul Curţii prevede şi această situaţie: „În cazul în care nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri sau în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată, pronunţarea asupra cauzei va fi amânată pentru o dată ulterioară. Amânarea va fi consemnată într-o încheiere redactată de magistratul-asistent, cu indicarea motivului care a determinat această măsură”.
Marţi, Curtea Supremă de Justiţie a cerut CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraţilor.
„Prin această cerere se solicită verificarea compatibilităţii măsurilor naţionale analizate cu exigenţele stabilite de dreptul Uniunii Europene şi de jurisprudenţa Curţii de Justiţie.
În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispoziţiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalităţii oricărei reforme care priveşte statutul şi garanţiile de independenţă ale magistraţilor”, arată ÎCCJ.
De-a lungul timpului, CJUE s-a pronunţat pe situaţii similare şi în cazurile Poloniei şi Ungariei.
Pe 5 decembrie 2025, Curtea Supremă de Justiţie a sesizat la CCR neconstituţionalitatea legii privind pensiile speciale pe care insistă Ilie Bolojan.
Potrivit ÎCCJ, legea lui Bolojan „discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independenţa justiţiei, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi, încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO, încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept (…).
Contrar celor susţinute de iniţiatorul proiectului de lege, Comisia Europeană nu a criticat dispoziţiile ce vizează condiţiile de pensionare, astfel cum acestea au fost reconfigurate prin actul normativ anterior precizat, confirmând, practic, reglementarea adoptată.
În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi, etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai Corpului Diplomatic şi Consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi).
Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.
Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi”, spune Curtea.
Ce prevede legea Guvernului Bolojan
În prezent, pensia de serviciu a magistraţilor reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar magistraţii se pot pensiona şi la 48-49 de ani, dacă au vechimea de 25 de ani de magistratură. O parte dintre ei stau ani buni cu deciziile de pensionare în buzunar, pentru orice eventualitate, chiar dacă continuă să activeze în instanţe sau parchete.
În noua variantă a legii pe care Ilie Bolojan şi-a angajat răspunderea pe 2 decembrie, Bolojan a modificat următoarele:
-cuantumul viitoarelor pensii ale magistraţilor – de la 80% la 70% din ultimul salariu net
-cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă avută în activitate
-perioada de tranziţie a crescut însă de la 10 la 15 ani. Ceea ce înseamnă că că peste 15 ani, magistraţii vor ieşi la pensie la 65 de ani
-în fiecare an, vârsta de pensionare va creşte cu un an, până când, în 2042, procurorii şi judecătorii vor ieşi la pensie la 65 de ani
-magistraţii se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiţia să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
