Eveniment

Ce argumente a adus Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial

Ce argumente a adus Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial

Autor: Claudia Medrega

20.07.2015, 00:04 643

În baza datelor transmise de Ministerul Finanţelor Publice şi potrivit calculelor efectuate în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, implementarea Codului fiscal va genera implicaţii semnificative pentru bugetul anului 2016, după cum urmează. La nivelul Bugetului General Consolidat, prin luarea în considerare a măsurilor Codului fiscal, deficitul brut estimat pentru 2016 este de circa 2,9% din PIB, adică circa 21,4 miliarde lei. Nu am rămas la ipotezele strict contabile, ci am recurs la abordări economice, în dinamică. Astfel, am luat în considerare şi efectele bugetare pozitive ale relaxării fiscale, adică aşa-numitele efectele de runda a doua, care au fost estimate de Ministerul Finanţelor - mai mult sau mai puţin optimist, încă nu ştim asta - la circa 0,6% din PIB, adică circa 4,5 mld. lei. În continuare, am luat în considerare şi creşterile certe şi recente ale unor cheltuieli deja aprobate prin acte normative, care vor induce asupra bugetului pentru 2016 o cheltuială suplimentară de circa 0,2% din PIB. Astfel, dacă tragem linie, ajungem la un deficit bugetar final de circa 2,5% din PIB, fapt ce arată o abatere semnificativă de la angajamentele bugetare asumate, care se cifrează la 1,2% pentru 2016. Aceasta indică în mod clar o anumită imprudenţă fiscală. Dacă politica bugetară, politica cheltuielilor publice, va fi şi ea imprudentă, atunci ar putea apărea riscul procedurii de deficit excesiv, din care am ieşit abia acum doi ani.

 

Riscuri şi vulnerabilităţi pentru situaţia macroeconomică

- În primul rând, remarcăm absenţa unei corelări elementare între priorităţile şi politicile fiscale, pe de o parte, şi priorităţile şi politicile bugetare, pe de altă parte. De exemplu, politica fiscală duce impozitele în jos, în timp ce politica bugetară ar duce cheltuielile în sus, dacă invocăm, de exemplu, creşterile de cheltuieli bugetare deja anunţate.

- Apoi, semnalăm revenirea la o politică fiscal-bugetară prociclică într-un moment cât se poate de nepotrivit, prin promovarea unui model economic axat, în principal, pe stimularea consumului, şi aceasta în dauna investiţiilor. În această privinţă, a investiţiilor, execuţia bugetară pe primul semestru oferă date dintre cele mai relevante.

- Nu în ultimul rând, performanţele recente în colectarea veniturilor trebuie consolidate şi ele, trebuie confirmate în timp, pentru a putea susţine un asemenea pachet de relaxare fiscală.

 

Este de la sine înţeles faptul că România are nevoie de relaxare fiscală, însă este foarte importantă maniera în care se realizează aceasta, este foarte importantă etapizarea adecvată măsurilor de reducere a impozitelor, care să nu aducă nicio vulnerabilitate cadrului fiscal-bugetar.

Măsura de reducere a TVA este, bineînţeles, una dezirabilă, necesară. Problema este tocmai punerea ei laolaltă cu toate celelalte măsuri, în acelaşi moment. Uneori, această abordare de tip all-inclusive îşi anihilează, paradoxal, propriile şanse de reuşită. Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că introducerea cotei reduse de TVA pentru alimente este o măsură bună, cu efecte benefice, inclusiv în planul reducerii evaziunii fiscale. Oricum, chiar şi în legătură cu această măsură, mai trebuie aşteptat pentru a putea evalua, într-o manieră cuprinzătoare, toate efectele economice şi implicaţiile bugetare.

AFACERI DE LA ZERO