Mario Draghi, fostul premier al Italiei şi fost preşedinte al Băncii Centrale Europene, creditat cu salvarea monedei euro, a prezentat Comisiei Europene un raport pentru salvarea economiei europene şi creşterea competitivităţii acestei în raport cu economiile care au prins viteză mai mare în ultimii 20 de ani, în special SUA şi China.
Draghi propune creşterea investiţiilor cu cel puţin 5 procente din PIB-ul Uniunii, ceea ce ar însemna 800 mld. lei pe an. El subliniază că suma este fără precedent, faţă de 1-2% din PIB, cât a însemnat, la vremea aceea, Planul Marshall pentru relansarea economică a Europei după Al Doilea Război Mondial.
„Pentru a digitaliza şi decarboniza economia şi a creşte capacitatea noastră de apărare, cota de investiţii din Europa va trebui să crească cu aproximativ 5 puncte procentuale din PIB până la niveluri asemănătoare cu cele din anii 1960 şi 70. Aceasta este fără precedent: pentru comparaţie, investiţiile suplimentare furnizate de Planul Marshall între 1948-51 au reprezentat aproximativ 1-2% din PIB anual”, scrie Draghi în raportul său.
Principalele investiţii vizate de planul Draghi:
- Inovaţie şi tehnologie: Crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv investiţii în cercetare şi dezvoltare pentru a închide decalajul cu SUA şi China.
- Decarbonizare: Investiţii în tehnologii curate, cum ar fi turbinele eoliene, şi combustibilii cu emisii reduse de carbon, pentru a sprijini tranziţia către o economie verde.
- Infrastructură energetică: Modernizarea şi extinderea reţelelor de energie pentru a facilita tranziţia către surse de energie regenerabilă şi pentru a reduce dependenţele externe.
- Capacitate de apărare: Consolidarea industriei de apărare europene prin investiţii în standardizare şi interoperabilitate, pentru a crea o capacitate militară mai unitară şi eficientă.
- Capitalizare pe pieţele de capital: Avansarea Uniunii Pieţelor de Capital pentru a facilita accesul la finanţare pentru întreprinderi, în special pentru startup-uri şi inovaţii.
- Educaţie şi formare: Investiţii în educaţie şi formare profesională pentru a pregăti forţa de muncă pentru noile tehnologii şi pentru a sprijini incluziunea socială.
- Proiecte de infrastructură transfrontaliere: Sprijinirea proiectelor de infrastructură care conectează statele membre, facilitând comerţul şi mobilitatea.
- Securitate cibernetică: Investiţii în securitate cibernetică pentru a proteja infrastructurile critice şi a asigura un mediu digital sigur.
- Tehnologii digitale: Promovarea dezvoltării şi implementării tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăţi competitivitatea industrială.
- Resurse critice: Crearea de parteneriate industriale pentru asigurarea lanţurilor de aprovizionare cu materii prime esenţiale, reducând dependenţele externe.
Principalele concluzii ale studiului:
1. Decalajul de productivitate : Europa a experimentat o stagnare a creşterii productivităţii, ceea ce a dus la o creştere mai lentă a veniturilor comparativ cu SUA.
2. Inovaţia blocată : Europa nu reuşeşte să convertească ideile inovatoare în produse comerciale, iar multe startup-uri europene migrează către pieţele din SUA pentru oportunităţi mai bune de finanţare.
3. Provocări în decarbonizare : Ambiţiile climatice ale Europei necesită o coordonare eficientă pentru a nu compromite competitivitatea economică.
4. Dependente externe : Europa depinde de importurile de resurse critice şi tehnologii digitale, ceea ce o expune la riscuri geopolitice.
5. Nevoia de investiţii : Este nevoie de o creştere semnificativă a investiţiilor pentru a sprijini tranziţia către o economie digitalizată şi decarbonizată.
6. Piaţa unică : Deşi Europa beneficiază de o piaţă unică robustă, există bariere care împiedică companiile să îşi maximizeze potenţialul.
7. Rolul educaţiei : Educaţia şi formarea profesională sunt esenţiale pentru a asigura că forţa de muncă europeană este pregătită pentru viitoarele tehnologii.
8. Politici de reglementare : Reglementările inconsistente şi restrictive afectează capacitatea companiilor europene de a inova şi de a se extinde.
9. Colaborare internaţională : Europa trebuie să colaboreze mai strâns cu partenerii internaţionali pentru a aborda provocările globale.
10. Nevoia de reforme : Fără reforme fundamentale, Europa riscă să îşi piardă competitivitatea şi să compromită valorile fundamentale ale prosperităţii şi echităţii.
