Finanţele publice sunt călcâiul lui Ahile pentru economia românească în 2021, iar punctul forte sunt banii europeni, dacă va reuşi statul să-i atragă.
Analiştii economici sunt de părere că 2021 va fi un an de creştere economică între 3 şi 4,2%, dar care nu va compensa căderea din 2020. Economiştii consultaţi de ZF au prognoze de creştere şi de peste 4% într-un scenariu optimist, dar evoluţia situaţiei medicale şi campania de vaccinare vor fi factori determinanţi pentru evoluţia economiei.
„În continuare aş spune că evoluţia economică este puternic condiţionată de evoluţia pandemiei, deşi avem această rază de speranţa creată de vaccin, perspectivele s-au îmbunătăţit. Ne aşteptăm la o revenire, prognoza noastră este de un plus de 4,2%. Sunt semne de întrebare legate de evoluţia situaţiei sanitare, dar cred că avem motive să fim mai optimişti pentru 2021”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România.
Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank România: Mingea este în terenul politicii fiscal-bugetare. Dacă nu vom avea consolidare fiscală vor fi consecinţe serioase la nivel de rating, curs de schimb, inflaţie.
Economistul Aurelian Dochia este de părere de asemenea că economia va creşte, însă anumite sectoare vor rămâne puternic lovite de criză şi în 2021. El mai menţionează că prognozele sunt fluide, din cauza situaţiei care a rămas încă incertă.
„Revenirea va fi diferenţiată şi unele sectoare tind să se descurce bine şi chiar peste aşteptări. Sunt foarte solicitate sectoare precum transportul, logistica, IT, comunicaţii, pentru că s-a schimbat modul de viaţă, modul de consum, modelul de producţie şi cererea. Pe de altă parte, unele sectoare vor continua să sufere: HoReCa, turism”, a spus Dochia.
Analiştii economici sunt de părere că punctul slab al economiei este, de departe, deficitul bugetar. România porneşte în 2021 cu un deficit bugetar de 7% din PIB, după ce în 2020 a sărit de 9% din PIB. Problema deficitului este natura structurală: cheltuielile rigide – salariile şi pensiile, care înghit toate veniturile statului din taxe şi impozite.
Aurelian Dochia, economist: Poate vom avea o creştere economică de peste 3%, poate chiar şi peste 4%, într-o perspectivă mai optimistă, dar asta nu va rezolva toate probleme şi nu pe toate sectoarele.
„Punctul slab este reprezentat de finanţele publice care au fost sub mare presiune. Cu cât durează mai mult criza cu atât presiunea pe finanţele publice creşte”, comentează Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.
Guvernul speră la un deficit bugetar de 7% din PIB în 2021, după ce în 2020 finanţele publice au sărit în aer din cauza crizei sanitare şi pe fondul măsurilor de susţinere a economiei. Dacă România are o traiectorie divergentă faţă de alte ţări europene, care vor scădea deficitul bugetar în 2021 faţă de 2020, finanţarea statului ar putea deveni o problemă. De asemenea, dacă guvernul nu intră într-o fază de consolidare fiscală, România riscă un downgrade al agenţiilor de rating la o categorie nerecomandată investiţiilor.
„Problema cea mai serioasă este cea a deficitului bugetar în condiţiile în care creşterea economică revine şi majoritatea ţărilor europene vor avea o ajustare puternică a deficitului în mod automat. La noi nu e cazul, deficitele sunt foarte mari din motive structurale. Mai precis avem o factură socială foarte mare, mai mare că niciodată”, mai spune Ionuţ Dumitru, care arată că cheltuielile de personal în sectorul public au ajuns la 12% din PIB, un nivel record. Spre comparaţie, în criza anterioară factura salariilor era de 10% din PIB: „Dacă adăugăm factura de asistenţă socială, deja nu ne mai ajung taxele şi impozitele colectate. Suntem într-o situaţie fără precedent în România şi în Europa.”
Florin Pogonaru, de la Asociaţia Oamenilor de Afaceri Români (AOAR), este de părere că punctul slab al economiei rămâne în 2021 valoarea adăugată mică care se produce în România.
Florin Pogonaru, AOAR: Mai sunt destule răni de vindecat, lanţuri de aprovizionare de refăcut, forţă de muncă şi aşa mai departe. Creşterea economică din 2021 va fi undeva probabil sub creşterea din 2019, dar mult peste ce a fost în 2020.
„Punctul slab rămâne în 2021 orientarea spre producerea de valoare adăugată mică. Suntem încă economie care adaugă valoare foarte mică. Punctul foarte este că în sectorul privat s-a produs o anume maturizare şi avem antreprenori ridicaţi pe propriile picioare care sunt gata să-şi asume riscuri mai mari pentru a produce valoare adăugată”, spune Florin Pogonaru.
România a obţinut de la Uniunea Europeană fonduri de aproape 80 de mld. de euro, din bugetul multianual al Uniunii Europene şi din planurile de redresare economică de la nivel european. Banii sunt atât granturi, cât şi împrumuturi la dobânzi avantajoase. Analiştii economici sunt de părere că aceste fonduri europene reprezintă cea mai mare oportunitate pentru economia României în 2021 şi în anii următori, însă rămâne de văzut capacitatea statului de a atrage şi folosi banii europeni.
„Un punct forţe, nu numai pentru 2021 ci şi pentru anii următori este alocarea europeană de 80 de mld. de euro, care este o suma colosală pentru o economie relativ mică cum este cea a României. Este mâna cerească, important este să fim capabili să luăm aceşti bani. Banii europeni au un factor de multiplicare foarte mare. Mi se pare un atu incredibil la care nici măcar nu sperăm”, mai spune Ionuţ Dumitru.
