Eveniment

Ce este Ţinutul Secuiesc şi cât valorează pentru România. Istoricul Marius Diaconescu: În prezent nu există ţinut secuiesc. Sunt câteva judeţe din România în care locuieşte şi populaţie maghiară

Ce este Ţinutul Secuiesc şi cât valorează pentru...

Autor: Răzvan Botea

01.05.2020, 10:00 5191

Ţinutul Secuiesc este o regiune istorică situată în centrul României, care cuprinde teritoriile celor şapte foste scaune secuieşti de pe teritoriul judeţelor Harghita, Covasna, Mureş, dar şi Alba sau Cluj. Astăzi regiunea este cunoscută ca fiind formată din judeţele Covasna, Harghita şi o parte din Mureş. Din punct de vedere economic, regiunea reprezintă mai puţin de 4% din PIB-ul României.

„În prezent nu există ţinut secuiesc. Sunt câteva judeţe din România în care locuieşte şi populaţie maghiară. În acest context s-a promovat ideea unui teritoriu secuiesc în presa străină şi forurile internaţionale. Denumirea nu ar trebui folosită, deoarece dă legitimitate ideii de autonomie, care a dispărut odată cu decizia statului ungar în 1876”, explică pentru ZF istoricul Marius Diaconescu, conf. univ. dr. la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Autonomia secuilor faţă de Ungaria a existat până în 1846, când s-a făcut reforma adminstrativă. În acel an guvernul şi parlamentul de la Budapesta au anulat autonomia scaunelor secuieşti şi s-au organizat comitate.

Astăzi un proiect de lege pentru autonomia aşa-zisului Ţinut Secuiesc, adică judeţele Harghita, Covasna şi o parte din judeţul Mureş, a trecut tacit de Camera Deputaţilor, după ce a expirat termenul de dezbatere. Senatul, reunit în şedinţă de urgenţă, a respins proiectul iniţiat de UDMR în decembrie 2019.
 
Judeţele Covasna şi Harghita au împreună un PIB de aproape 18 mld. lei, adică mai puţin de 2% din economia românească de 1.040 mld. lei în 2019. Judeţul Covasna, cu un PIB puţin mai mare de 7,5 mld. lei, a fost cel mai puţin performant judeţ din România din punct de vedere economic în 2019. Economia Harghitei a fost de 11,2 mld. lei. Spre comparaţie, Bucureştiul a avut în 2019 un PIB de 250 mld. lei, circa un sfert din economia naţională, potrivit datelor de la Prognoză.
 
Judeţul Mureş a avut în 2019 un PIB de aproape 20 mld. lei.
 

Istoria Ţinutului Secuiesc 

Denumirea regiunii vine de la secui, un subgrup etnic al maghiarilor. Secuii sunt atestaţi documentar în secolul al XII-lea pentru prima dată, iar în Tranisvania în prima parte a secolului al XIII-lea. Originea secuilor este un subiect încă disputat între istorici.

„Există două teorii majore despre originea secuilor. Potrivit unor istorici maghiari secuii ar fi resturi sau rămăşiţe ale triburile kazahe care s-au asociat ungurilor. Aveau tot timpul ocupaţii militare. Altă teorie ar fi că de fapt ei sunt maghiari la origine, dar care au avut anumite sarcini militare şi s-au constituit ca un anumit organism distinct cu o conştiinţă politică. Din punct de vedere lingvistic toţi secuii vorbeau ungureşte în secolul al XII-lea”, mai spune istoricul Marius Diaconescu.

Din punct de vedere demografic, în 1935 estimările arătau aproximativ 500.000 de secui, în timp ce, în cadrul recensământului din 2002, numai aproximativ 500 de persoane s-au declarat secui, restul considerându-se etnici maghiari.

„Şi-au dezvoltat conştiinţa de sine ca secui ca naţiune politică în epoca medievală în voievodatul Transilvaniei. În epoca medievală nu exista această denumire de Ţinut Secuiesc. Erau scaunele secuieşti şi un reprezentant al regelui maghiar administra acel teritoriu autonom. În secolul al XV-lea, funcţia de conducere a acestor teritorii a fost cumulată cu funcţia de voievod al Transilvaniei”, a mai spus Marius Diaconescu.

Ungurii, un popor din familia triburilor fino-ugrice, s-au stabilit în Câmpia Panonica, la Est de arcul carpatic, undeva la sfârşitul secolului 9 d.HR. De acolo au întreprins mai multe expediţii de cuceriri în Europa Centrală şi Europa de Vest, ajungând până în peninsula iberică, acum teritoriul Spaniei şi Portugaliei.

O cronică maghiară în limba latină scrisă la jumătatea secolului al XII-lea, numită Cronica lui Anonymus (Gesta Hungarorum – faptele ungurilor) relatează primele episoade ale contactului acestui popor cu regiunea Transilvaniei. Acest izvor atestă structurile politice care existau în regiune când au venit popoarele maghiare.

Între Tisa şi pădurea Igfon, de care aparţin şi râurile  Mureş şi Someş stăpânea ducele Morout, al cărui nepot era numit Menumorut. Pământul situat între Mureş şi castrul Orşova era în stăpânirea ducelui numit Glad.

În cronică este apoi descrisă Transilvania, ţara de peste păduri. Aici stăpânea un anume Gelu, român. La cererea lui Tuhutum, a fost trimis un spion în ţara lui Gelu. Acest spion a relatat la întoarcere despre bogăţia ţarii lui Gelu, care era locuită de români şi slavi care nu aveau alte arme decât arcul cu săgeţi.

Dacă Gelu a stăpânit un stat româno-slav, celelalte două formaţiuni statale, ale lui Menumorut şi ale lui Glad se aflau fie sub suzeranitatea bulgară, fie sub cea bizantină, iar conducătorii aveau mai degrabă origine bulgară.

Populaţia maghiară a pătruns în Transilvania în prima parte a secolului X, însă primul rege maghiar, Ştefan cel Sfânt, a cucerit regiunea, după anul 1000.

 

În redactarea acestui material au fost folosite şi informaţii din cursul de Istorie Medievală Românească al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO