♦ „Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031”, publicat săptămâna trecută de Finanţe, de reducere a deficitului bugetar de la 7,9% din PIB în acest an la 2,5% din PIB în 2031, arată că ajustarea ar urma să se facă mai curând pe partea de cheltuieli bugetare şi aproape deloc pe partea de venituri bugetare, care ar urma să crească nesemnificativ ca pondere în PIB – sub 1% din PIB până în 2031.
Veniturile bugetare totale ar urma să fie în acest an de 34,7% din PIB. În 2031 acestea ar urma să ajungă la 35,6% (nivelul din 2015) din PIB.
Aşadar, o creştere în acest interval de 0,9 puncte în PIB, într-o vreme în care discuţiile la ordinea zilei sunt despre creşterea colectării la buget pentru că România are, fără discuţie, o problemă cu cheltuielile bugetare, dar, în primul şi în primul rând, are o problemă cu veniturile bugetare care sunt unele din cele mai mici din UE. Anul trecut (ultimele date comparative disponibile), România a avut venituri bugetare (care includ veniturile fiscale, veniturile nefiscale şi banii de la UE) de 33,6% din PIB, în vreme ce media Uniunii Europene a fost de 43,5% din PIB. Cu atâtea programe şi proiecte de digitalizare (e-Factura, e-Transport, SAF-T, e-TVA) nu trebuia ca guvernul să ţintească mai sus, măcar spre o medie de 40% a veniturilor bugetare, chiar şi fără să majoreze taxele?
„Dacă vom vedea o creştere de venituri, aceasta nu poate fi decât din creşterea de impozite sau din eliminarea tuturor excepţiilor fiscale. Dacă s-ar înregistra o creştere a veniturilor din TVA, fără o majorare a cotelor, aceasta ar putea fi şi dintr-o mai bună colectare, dar o creştere substanţială nu poate veni decât din taxe“, spune economistul Dragoş Cabat.
Pe partea de venituri, „planul bugetar“ în discuţie indică o creştere a veniturilor bugetare la capitolul „impozite şi salarii pe venit“ de la 2,8% din PIB în acest an, la 4% din PIB în 2025. Ceea ce ar putea indica o posibilă creştere a cotei unice, azi de 10%. La veniturile din TVA, încasările la buget ar urma să crească de la 6,8% din PIB în 2025, la 7,3% din PIB un an mai târziu ceea ce, din nou, sugerează o creştere a cotei TVA în 2026.
Doar că, pe ansamblu, veniturile fiscale nu înregistrează niciun progres palpabil, aşa cum se întâmplă şi în cazul veniturilor bugetare. Veniturile fiscale (fără veniturile nefiscale şi banii de la UE) ar urma să fie de 27% din PIB anul acesta şi de 27,9% din PIB în 2025. În 2031, veniturile fiscale ar urma să fie de 28,7% din PIB, adică un plus de doar 0,8 puncte PIB în toţi cei şapte ani câţi numără planul de ajustare bugetară. (Spre comparaţie, anul trecut România a avut venituri fiscale de 26,4% din PIB iar media UE a fost de 36,8% din PIB - adică cu mai bine de zece procente PIB peste România.) Şi atunci de ce atâtea discuţii cu creşterea încasărilor la buget prin digitalizarea ANAF? Ce face e-TVA când guvernul admite că gap-ul de TVA (diferenţa dintre ce se colectează si ce ar trebui să fie colectat) este de 37%, în vreme ce media UE este de 5,4% (date pe 2021)? Unde să se vadă digitalizarea, dacă nu în creşterea încasărilor bugetului?
Economistul Laurian Lungu spune că veniturile mici la buget provin şi din faptul că taxele sunt mici în România şi taxele merg mână în mână cu cheltuielile. Însă, spune el, România trebuie să-şi menţină competitivitatea fiscală, deci taxe mici. Şi atunci cum rămâne cu atât de discutata digitalizare a Fiscului, cu promisiunea că „tăiem în carne vie?
„Poate cei care au făcut acest plan rămân prudenţi pentru că este greu de cuantificat cât obţii dintr-o colectare mai bună şi nu poţi construi un buget, de pildă, pe presupuneri. Doar că trebuie să fii foarte atent şi cum echilibrezi aceste venituri. La impozitul pe venit, bugetul ar urmă să câştige 1,2 procente de PIB şi încă 0,5 puncte la TVA (în planul guvernului de reducere a deficitului – n. red.). Dar, pe total, veniturile fiscale sunt doar puţin în creştere pentru că ce iei dintr-un loc pierzi în altul. Asta pune în pericol şi planul de reducere a deficitului, pe partea de cheltuieli. Pentru că tai din cheltuieli, dar de unde? Majoritatea sunt cheltuieli rigide. Va fi foarte greu de pus în practică un astfel de plan”, spune Laurian Lungu.
Pe partea de cheltuieli, cea mai mare ajustare ar urma să fie făcută la pensii - două puncte în PIB pe durata ajustării deficitului şi un punct în PIB, la salarii.
Planul, aşa cum a fost prezentat, nu poate fi pus în practică fără majorarea cotei unice la venituri, fără majorarea TVA şi fără îngheţarea pensiilor şi a salariilor, spune un economist, sub acoperirea anonimatului (este campanie electorală, iar economiştii din instituţii nu vor să se lege la cap criticând guvernul).
