Eveniment

Ce înseamnă insolvenţa pentru persoanele fizice. Principalele prevederi

Ce înseamnă insolvenţa pentru persoanele fizice....

Autor: Andrei Cîrchelan

22.01.2015, 00:05 1784
Principalele prevederi ale proiectului de lege pentru insolvenţa persoanelor fizice aprobat de Senat în decembrie anul trecut

Când îşi poate cere o persoană insolvenţa

- Debitorul poate cere intrarea în insolvenţă dacă este incapabil să achite datoriile către doi sau mai mulţi creditori în peste 30 de zile de la data scadentă a datoriilor. În momentul în care îşi cere insolvenţa, debitorul prezintă un raport cu bunurile pe care le are şi veniturile încasate în ultimii trei ani, precum şi veniturile estimate pe următorii cinci ani. De asemenea, debitorul prezintă o listă a bunurilor cu valori de peste 1.000 de lei pe care le-a înstrăinat în ultimii patru ani. La cerere se adaugă o propunere de plan pentru plata datoriilor, în care se explică în ce fel şi din ce surse vor fi plătite datoriile.

 

Când poate cere un creditor insolvenţa

- Creditorul poate cere insolvenţa persoanei împrumutate dacă datoria este mai mare de 25.000 de lei iar creditorul dovedeşte că persoana împrumutată nu îşi poate plăti datoria. La cerere, creditorul va furniza documente şi informaţii legate de bunurile şi veniturile debitorului, precum şi informaţii legate de ceilalţi creditori şi datoriile pe care le are persoana împrumutată la aceştia.

 

Procedura de insolvenţă

- În momentul în care începe procedura de insolvenţă, instanţa desemnează un practician în insolvenţă, care acţionează ca administrator judiciar.

- După începerea procedurii de insolvenţă, persoana împrumutată nu va mai putea dispune de bunurile sale fără acordul administratorului, cu excepţia tranzacţiilor obişnuite necesare pentru debitor şi pentru cei care depind de acesta, pentru a suporta costurile de trai de bază. Cu toate acestea, chiar şi aceste tranzacţii trebuie raportate trimestrial administratorului.

- Toate procedurile de executare silită împotriva persoanei împrumutate sunt suspendate pe durata procedurii de insolvenţă.

- Toate creanţele debitorului, banii pe care îi are de primit persoana împrumutată din alte părţi, devin scadente şi trebuie achitate.

- Debitorul trebuie să se supună instrucţiunilor administratorului, să pună la dispoziţie toate informaţiile şi să coopereze cu administratorul.

- Proprietarul reşedinţei debitorului nu poate rezilia contractul de închiriere doar pentru că debitorul se află în insolvenţă.

 

Planul de plată

- În baza bunurilor şi datoriilor persoanei aflate în insolvenţă, administratorul propune creditorilor un plan de plată, pe care aceştia trebuie să îl aprobe. Graficul de rambursare a datoriilor nu se poate întinde pe o perioadă mai mare de cinci ani.

- Restricţiile aplicate debitorului legate de propriile active vor continua până când planul de plată a fost îndeplinit.

- Pe durata planului, debitorul e obligat să folosească veniturile şi activele conform planului şi să se abţină de la orice tranzacţii care ar putea duce la eşecul planului.

- Debitorul trebuie să obţină venituri şi, în caz de şomaj, să caute să realizeze venituri, fără a refuza oportunităţi rezonabile de a obţine venituri.

- Debitorul trebuie să dea administratorului sumele obţinute din moşteniri, donaţii sau despăgubiri apărute după începerea procedurii de insolvenţă. Un act juridic prin care un debitor refuză să accepte un cadou sau o moştenire fără acordul administratorului nu este valabil.

- Dacă nu este respectat planul, se începe lichidarea activelor debitorului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO