• Leu / EUR4.9437
  • Leu / GBP5.5513
  • Leu / USD5.1379
Eveniment

Ce înseamnă interesul naţional? Episodul 2. Chimia. Interesul naţional în chimie. Să prelucrăm în ţară resursele critice pe care le avem: sarea şi gazul

Ce înseamnă interesul naţional? Episodul 2. Chimia. Interesul naţional în chimie. Să prelucrăm în ţară resursele critice pe care le avem: sarea şi gazul

Din 72 de combinate chimice înainte de 1989, în 2021 mai erau doar 14 combinate.

Autor: Răzvan Botea

14.08.2022, 12:32 1997

Dragoş Damian, Terapia Cluj: Toţi ambasadorii României ar trebui să ia o broşură cu poliolii produşi de Chimcomplex şi să-i vândă în ţările în care sunt ♦ Andrei Medvedovici, profesor universitar: În învăţământ, în domeniul chimiei, oferta este prea mare în raport cu cererea. Avem multe centre unde se face chimie şi puţini studenţi.

Interesul strategic al României, dar şi o fereastră de oportunitate acum, este să prelucreze resursele naturale pe care le are şi să producă pentru industria chimică locală şi europeană. Este nevoie de investiţii masive însă, care nu pot fi făcute fără susţinere, sunt de părere specialiştii consultaţi de ZF. România are printre cele mai importante resurse de sare din lume şi este al doilea cel mai mare producător european de gaze naturale, două materii prime esenţiale în industria chimică.

„În primul rând este ideea de bază a unui proiect naţional şi valorificarea bogăţiei de resurse naturale, care pot fi utilizate în industria chimică.  Avem resurse importante de gaze, petrol, sare, metale rare. Este foarte important să le prelucrăm în ţară, pentru că produc valoare adăugată“, spune Mircea Coşea, profesor de economie. Industria chimică a României este, cu câteva excepţii, irelevantă atât pe piaţa ro­mânească, cât şi pe piaţa externă. În acest moment, chimia este cea mai mare gaură din deficitul comercial la bunuri al Ro­mâniei: 7 mld. de euro, adică aproape jumătate din deficitul comercial al Ro­mâniei la şase luni din 2022 este generat de pro­dusele chimice. Din 72 de combinate chimice înainte de 1989, care aduceau la buget circa 35 mld. euro, acum au mai ră­mas doar 14 combinate, care aduc la buget sub 3 mld. lei, spune Dragoş Damian, directorul general al producătorului de medicamente Terapia Cluj.

„Înainte de 1990 aveam 72 de combinate chimice - nu mai ineficiente decât cele din alte ţări din Europa de Est, care s-au salvat şi internaţionalizat în marea majoritate - un sistem performant de învăţământ şi un sector care aducea circa 35 mld. euro, aproape 20% din producţia industrială de atunci.“

În 2021, mai existau doar 14 combinate şi puţin învăţământ de ramură, iar domeniul aduce la buget venituri de sub 3 mld. euro, generând jumătate din deficitul balanţei comerciale a României“, spune el.

Nu este destulă cerere pentru facultăţile de chimie, spune Andrei Medvedovici, decanul Facultăţii de Chimie din cadrul Universităţii din Bucureşti, chiar dacă oferta de şcolarizare a crescut. De la câteva centre unde se preda la nivel universitar chimia înainte de 1989, s-a ajuns acum la 17 centre, dar cererea în piaţă a scăzut semnificativ, pentru că fabricile au fost închise.

„La ora actuală există 17 locuri în România, unde se face chimie şi inginerie chimică (la nivel universitar „ n. red.). Nu discut despre ceea ce înseamnă chimia profilată, cum ar fi facultăţile de petrol şi gaze. Întrebarea este simplă: e nevoie în România de 17 locuri, pentru câtă industrie chimică există? Răspunsul este «Nu». Avem multe puncte unde se face chimie şi puţini studenţi, din cauza condiţionărilor evidente: îţi pui întrebarea de ce să vină un om să facă o facultate grea, când poate face ceva mai simplu“, spune Andrei Medvedovici.

 

Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj:

► Cele mai industrializate ţări din lume au vârf de lance ramurile din industria chimică. Dacă luăm, de exemplu, industria farmaceutică, o ramură de vârf a industriei chimice, ţările europene cu cei mai puternici producători de medicamente au excedent enorm de balanţă comercială tocmai din această ramură.

► Vestea bună pe care o văd este că Chimcomplex a investit deja 40 de milioane de euro într-o staţie de polioli. Este un compus care se foloseşte în foarte multe domenii. Ar trebui ca toţi ambasadorii României să ia câte o broşură cu poliolii produşi de Chicomplex şi să-i vândă în lume, aşa cum ambasadorii străini îşi promovează produsele în România.

 
 

Andrei Medvedovici, decanul Facultăţii de Chimie, Universitatea din Bucureşti:

► La ora actuală există 17 locuri în România, unde se face chimie şi inginerie chimică (la nivel universitar - n. red.). Nu discut despre ceea ce înseamnă chimia profilată, cum ar fi facultăţile de petrol şi gaze. Întrebarea este simplă: e nevoie în România de 17 locuri, pentru câtă industrie chimică există? Răspunsul este «Nu». Avem multe puncte unde se face chimie şi puţini studenţi, din cauza condiţionărilor evidente: îţi pui întrebarea de ce să vină un om să facă o facultate grea, când poate face ceva mai simplu.

► Industria chimică românească a fost distrusă în proporţie de 80%. Investiţiile necesare sunt mari şi ar trebui ca statul, sub ai cărui ochi a fost distrusă industria, să se implice ca să reconstruiască ce s-a distrus.

 
 

Mircea Coşea, profesor de economie:

► În primul rând este ideea de bază a unui proiect naţional şi valorificarea bogăţiei de resurse naturale, care pot fi utilizate în industria chimică.  Avem resurse importante de gaze, petrol, sare, metale rare. Este foarte important să le prelucrăm în ţară, pentru că produc valoarea adăugată.

► A doua direcţie este orientarea spre ramuri chimice care valorifica superior resursele. Aici m-aş orienta în special către industria farmaceutică, insectofungicide, sau alte produse împotriva dăunătorilor.

 
 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9437
Diferență: 0,0202
Ieri: 4.9427
Azi: 5.1379
Diferență: 0,4772
Ieri: 5.1135
Azi: 5.5513
Diferență: 1,3177
Ieri: 5.4791
Azi: 5.1954
Diferență: 0,3457
Ieri: 5.1775