Eveniment

Ce miza are legea falimentului personal si de ce se opun bancherii

Ce miza are legea falimentului personal si de ce se opun bancherii
23.03.2010, 23:10 450

Peste 10% dintre clientii persoane fizice inregistreaza inprezent restante la plata ratelor la credite, iar numarulexecutarilor de bunuri facute de banci ajunge la cateva sutelunar.

In prezent, bancile pot executa in linii mari orice bun si oricevenit al debitorului pe termen nelimitat pentru a-si recuperaintegral creantele, chiar daca in contractele de credit nu suntstipulate in mod explicit. Proiectul, un document de 14 pagini,prevede instituirea unor proceduri de insolventa si faliment pentrupersoanele fizice, asemanatoare celor pentru companii, prin caredebitorul poate obtine o anumita protectie si chiar stergereapartiala a datoriilor, in cazul in care bunurile acestuia nu suntsuficiente pentru acoperirea datoriilor. Proiectul legii, carepermite debitorilor persoane fizice sa isi declare insolventa incazul in care au ajuns intr-o situatie de supraindatorare si nu maipot face fata datoriilor, a trecut de Senat cu 72 de voturi pentrusi 3 impotriva si asteapta acum votul Camerei Deputatilor, care arerol decizional.

Bancherii spun ca nu este momentul

Una dintre cele mai controversate prevederi ale proiectului serefera la stergerea datoriilor ramase in cazul debitorilor care audeschis procedura insolventei demonstrand buna-credinta si carereusesc sa achite cel putin 75% din sume, fie anticipat, fie incadrul planului agreat de instanta.

"Avem 24 de miliarde de euro credite pentru populatie, iar daca10% dintre clienti s-ar declara in faliment scuzabil, ar insemnapractic ca un sfert din aceasta suma, adica 600 de milioane deeuro, nu s-ar mai recupera sub nicio forma. Faceti comparatie cuprofitul sistemului bancar din 2009, cand a fost de 182 de milioanede euro", spune Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane aBancilor (ARB) si al CEC Bank.

Potrivit proiectului, "debitorul de buna credinta care, fie prinplan, fie prin plata anticipata, a acoperit un minim de 75% dinvaloarea totala a creantelor acceptate in lista creditorilor, vabeneficia de inchiderea anticipata a procedurii si de stergerea dintoate registrele de publicitate si evidente publice a consecintelorjuridice ale insolventei".

"Persoanele care din diferite motive nu isi mai pot platicreditele de la banci, fie ca au fost dati afara de la serviciu,fie ca li s-a micsorat salariul, vor putea merge in fatajudecatorului cu un plan de redresare financiara, prin care seangajeaza sa plateasca 75% din datoria fata de banca. Bine, ei sevor angaja sa nu faca cheltuieli exagerate, sa nu plece in vacantain Caraibe de pilda", explica senatorul PD-L Iulian Urban,initiatorul legii. Urban, avocat de profesie, si-a creatnotorietate prin sprijinirea debitorilor in conflictele cu bancile.El detine si o firma de recuperari de creante, Urban siAsociatii.

Radu Ghetea spune ca ARB a depus la Comisia juridica din Senatun punct de vedere, in care sublinia ca nu este momentul oportun,dar a propus si o serie de amendamente. "Nu s-a tinut cont deniciunul."

Va creste costul creditelor ipotecare

"Exista un risc real ca noua lege sa fie exploatata ca oafacere, asa cum se intampla de multe ori si cu legea insolventeicompaniilor, cand unele firme intra voluntar in procedura deinsolventa la recomandarea avocatului. Va insemna crestereariscului de credit si un cost mai mare al creditelor ipotecare",comenteaza Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.

Seful ARB afirma ca proiectul nu defineste actiunea de"buna-credinta" a debitorului care cere deschiderea procedurii deinsolventa. In forma aprobata de Senat, este definit falimentulscuzabil, care reprezinta "falimentul personal pentru care instantaa acordat, la cererea debitorului, beneficiul scuzabilitatii, dupace va fi considerat ca falimentul personal nu se datoreaza culpeigrave, relei credinte sau fraudei debitorului, ci unor conjuncturieconomice si sociale nefavorabile". Proiectul prevede ca datoriilecare nu pot fi acoperite prin valorificarea bunurilor sa fiesterse.

"Eu nu cred ca este vorba de taierea a 25% din profitulbancilor. Oricum, 30% din suma rambursata de o persoana fizicapentru credite reprezinta comisioane sau taxe ale bancii", spuneUrban. El considera ca legea are mari sanse sa treaca de Camera inciuda opozitiei bancilor, intrucat 80% dintre parlamentari sifamiliile lor au credite.

AFACERI DE LA ZERO