Eveniment

Ce ne spun datele PIB de pe S1/2020: se vede că economia îşi revine. BNR mai are spaţiu de manevră, dar Finanţele nu

Ce ne spun datele PIB de pe S1/2020: se vede că economia îşi revine. BNR mai are spaţiu de manevră, dar Finanţele nu

Adrian Codirlaşu

Autor: Răzvan Botea

18.08.2020, 00:08 2936

Preşedintele CFA România, Adrian Codirlaşu, spune că datele macroeconomice din prima jumătate a anului puteau fi şi mai rele. Economia îşi revine, dar de acum este foarte importantă evoluţia situaţiei medicale.

Datele macroeconomice din prima jumătate a anului 2020 arată că econo­mia îşi revine: con­sumul, principalul mo­tor al creşterii economice din România ultimilor ani, a trecut pe plus, în vreme ce industria, care face aproape un sfert din PIB, dă semne de revigo­rare. Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, este de părere că evo­luţia situaţiei medicale din România este vitală pentru revenirea economică din a doua jumătate a anului. În cazul unei înrăutăţiri, aceasta ar afecta finanţele statului şi ar întârzia relansarea consu­mului privat.

„Economia a început să-şi revină, dar este esenţial să oprim criza medi­ca­lă, să respectăm măsurile de combatere a răspândirii virusului, astfel încât să se reia şi consumul fizic, nu doar în online. Accentuarea crizei medicale aduce după sine şi creşterea cheltuielilor publice“, a spus Adrian Codirlaşu, în cadrul emi­siunii ZF Live.

Guvernul a venit săptămâna trecu­tă cu a doua rectificare bugetară din acest an. Deficitul bugetar prognozat a crescut astfel de la 6,7% din PIB (3,6% prognozat la începutul anului) la 8,6% din PIB. Însă sunt mulţi alţi economişti care cred că acest deficit va fi depăşit. De pildă, economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, spune că estimă­rile instituţiei vor fi corectate până la un deficit de 9,5% din PIB. În aceeaşi vreme, scăderea economică estimată de guvern de 3,8% în 2020 este pusă sub semnul întrebării de alte analize: BCR vede o cădere economică în acest an de 4,7%, Raiffeisen Bank de 5% şi ING Bank de 5,5%. Important este, însă, că începem să creştem şi revenirea la nivelul lui 2019 , spun economiştii, va fi de mai lungă durată decât se anticipa iniţial. „Este nevoie de 2-3 ani pentru o recuperare completă“, spune econo­mis­tul Dragoş Cabat.

În aceeaşi vreme, economistul Ionuţ Dumitru spune şi el: „Deficitul fiscal va fi o mare piedică pentru re­cuperare, de aceea ajustarea lui în anii ce vin va fi cea mai mare provocare pentru orice guvern.“

Adrian Codirlaşu, la ZF Live: „Este esenţial să rămânem cu un deficit rezonabil, să nu mergem prea în sus, pen­tru că pot apărea probleme de fi­nan­ţare sau de credibililtate. În noile con­diţii, rezonabil ar însemna să nu de­păşim 10% din PIB. În 2021 va trebui să luăm măsuri de reducere a deficitului.“

Banca centrală încă dispune de spa­ţiu de manevră pentru răspunsul la criză, spre deosebire de guvern, care a pornit cu finanţele deteriorate încă din 2019, a mai spus el.

„Banca naţională, spre deosebire de guvern, are încă spaţiu de manevră. Am văzut scăderea ratei de dobândă de po­li­tică monetară cu 25 de puncte de ba­ză, pentru a da lichiditate şi a încuraja re­lansarea economică, având în vedere în aceeaşi vreme că inflaţia este 2,8% în iulie.“

Adrian Codirlaşu mai spune că atât populaţia, cât şi companiile au fost mai bine pregătite decât în criza precedentă, din 2008-2009. De asemenea, răspunsul public la criză a venit mai prompt, este părerea lui.

„Şocul din această criză  fost mai ma­re decât cel al crizei din 2008, dar păre­rea mea este că atât poulaţia, cât şi sec­torul privat au fost mai bine pregă­tite. Răspunsul public la această criză mi s-a părut foarte bun. Banca Naţio­na­lă a ajutat prin acţiuni de reducere a do­bânzii de politică monetară şi relaxare can­titativă, care a permis statului să se finan­ţeze ieftin şi a dat încredere în leu.“

 

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO