Finanţele au colectat în primele două luni mai mult de două treimi din veniturile prognozate pentru primul trimestru (T1), însă cheltuielile au fost „sub program“.
Banii cheltuiţi de la buget în perioada ianuarie-februarie reprezintă doar jumătate din nivelul estimat pentru T1, în condiţiile în care investiţiile continuă să fie amânate, cheltuielile de capital prăbuşindu-se cu aproape 40% faţă de 2014.
Ministerul Finanţelor a modificat programarea bugetară în acest an pentru ca maximul de cheltuieli publice să fie realizate în trimestrul al doilea şi în trimestrul al treilea, iar în ultimele trei luni ale anului sumele cheltuite să fie mai mici, contrar „tradiţiei“ bugetare din România.
Atât pentru trimestrul al doilea, cât şi pentru trimestrul al treilea ponderea cheltuielilor şi veniturilor bugetare prognozate reprezintă mai mult de un sfert din totalul sumelor estimate pentru întregul an 2015.
Veniturile au ajuns la sfârşitul lunii februarie la 33,8 mld. lei, în creştere cu 11% faţă de anul trecut, iar cheltuielile au fost ajustate în primele două luni ale acestui an cu 6,2%, până la 31,5 mld. lei. „Primele două luni indică o subexecuţie puternică a cheltuielilor. Pe partea de venituri situaţia stă un pic mai bine faţă de proiecţiile iniţiale. Deocamdată ceea ce este îngrijorător este faptul că la investiţii s-a înregistrat o subexecuţie puternică. Şi o scădere de peste 38% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, când s-a înregistrat unul dintre cele mai mici niveluri ale investiţiilor din ultimii ani. Faptul că investiţiile scad foarte abrupt este îngrijorător“, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Pentru primul trimestru programul bugetat de Finanţe indică un deficit bugetar de 6,6 mld. lei (0,9% din PIB), venituri de 53,2 mld. lei - reprezentând 23,5% din nivelul estimat pentru întregul an - şi cheltuieli de 59,8 mld. lei (25% din total), potrivit datelor Ministerului Finanţelor. La sfârşitul lunii ianuarie 2015, bugetul înregistra un excedent de aproape 4 mld. lei, după primele două luni surplusul a ajuns la 2,3 mld. lei, iar datele estimate pentru primul trimestru indică un excedent bugetar de 1,5 mld. lei, după cum a anunţat premierul Victor Ponta.
În primele două luni din 2015 cheltuielile de capital (investiţiile susţinute cu bani de la buget) au fost în scădere cu aproape 40%, respectiv 500 mil. lei, faţă de aceeaşi perioadă din 2014. Reducerea cheltuielilor cu investiţiile a fost în ultimii ani o soluţie „panaceu“ pentru autorităţi. Majoritatea ţintelor de deficit bugetar agreate cu FMI au fost atinse prin sacrificarea investiţiilor, deşi analiştii au repetat că neglijarea cheltuielilor cu investiţiile, în special în infrastructură, a lovit direct în capacitatea de redresare a economiei. Rămâne de văzut dacă în T2 şi T3 Finanţele vor da drumul la investiţii.
O creştere importantă a încasărilor bugetare a venit în primele două luni din 2015 din avansul încasarilor din TVA (Ă19,5%) si din accize (Ă14%), în timp ce încasările din contributiile de asigurări au fost mai mici cu 4,5%.
În mod uzual, bugetul era ţinut până acum sub control în primele trei trimestre, iar spre sfârşitul anului, în special în decembrie, guvernele care s-au perindat la putere au dat drumul la cheltuieli, iar deficitul bugetar a explodat.
Şi în 2014 s-a repetat istoria creşterii spectaculoase a deficitului în ultima lună. Deficitul a ajuns la sfârşitul anului trecut la 12,5 mld. lei (1,85% din PIB), după ce în noiembrie a fost de doar 250 mil. lei, adică 0,04% din PIB. Totuşi, deficitul bugetar a rămas în ţinta agreată cu FMI şi Comisia Europeană. În ultimul trimestru din 2014 atât veniturile bugetare, cât şi cheltuielile au înregistrat cele mai mari valori, reprezentând aproximativ o treime din nivelurile prognozate de Finanţe pentru întregul an. Situaţia a fost asemănătoare şi în alţi ani.
Guvernul mizează pentru acest an pe venituri totale de 226,4 mld. lei, iar cheltuielile bugetare sunt estimate la 239,4 mld. lei, deficitul fiind de 13 mld. lei.
Ajustarea fiscală va continua, deficitul bugetar cash urmând să fie redus la 1,83% din PIB, în concordanţă cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) care se situează la 1% din PIB în termeni structurali.
Colectarea veniturilor bugetare a fost anul trecut la un nivel modest. Iar România rămâne o ţară europeană cu una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor în PIB. Toate guvernele din ultimul deceniu au pus pe masă proiecte pentru majorarea veniturilor prin îmbunătăţirea colectării taxelor, dar acestea au rămas în mod uzual doar la nivel declarativ. În realitate, ponderea veniturilor în PIB nu a depăşit niciodată pragul de 33%.
