Eveniment

Ce răspunsuri dau principalele instituţii ale statului la întrebările despre Brexit şi consecinţele sale asupra României

Ce răspunsuri dau principalele instituţii ale statului...

Autor: Iulian Anghel

30.06.2016, 00:06 531
Exportatorii români au anunţat deja că vor pierde 10% din veniturile din exporturile anuale către Marea Britanie (150 mil. euro) şi cer compen­saţii guvernului. Iar Ministerul de Externe îi roagă pe românii din Regat să notifice auto­rităţile dacă se confruntă cu acţiuni ostile, în condiţiile în care gesturile îndreptate împotriva străinilor s-au înmulţit în oraşele britanice. La doar câteva zile după Brexit.

La Bucureşti nimeni nu a intrat în panică, dar ce este de făcut să nu se repete „septembrie 2008“ când lumea se prăbuşea, dar în România oamenii politici cântau şi chefuiau crezând că noua mare criză se află la ani-lumină distanţă?

Cel mai probabil nu sunt consecinţe pe termen scurt sau nu sunt consecinţe grave. România trebuie să meargă pe mâna UE, cum spune economistul Daniel Dăianu. Dar, ca să o facă, trebuie să aibă un plan, trebuie să alcătuiască scenarii şi alternativă la scenarii. Este bine că România pregăteşte încă de pe acum preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pe care o preia în a doua parte a lui 2019. Dar, până atunci, multe se pot schimba. Mai este de actualitate aderarea la euro prin 2020-21? Sau va exista o amânare, după cum sună ipoteza lui Florin Pogonaru, preşedintele AOAR? Aceste scenarii ar trebui să existe deja. Probabil că vreme de un an va exista o relativă linişte. Dar în doi - trei ani lucrurile se pot schimba din temelii; exporturile ar putea fi supuse taxelor vamale, o parte dintre români s-ar putea vedea obligaţi să se întoarcă acasă din Marea Britanie. Deja reacţiile pe plan extern se ţin lanţ. Într-o vreme în care România îşi relaxează politica fiscală şi-şi majorează deficitul, de la Berlin se aud zgomote de săbii: reguli bugetare încă şi mai stricte pentru statele membre ale UE!

„Statele membre nu ar trebui să-şi neglijeze responsabilitatea de a asigura un buget stabil şi reforme structurale orientate spre creştere“, se afirmă în proiectul planului de reformă, scos din sertar la câteva zile doar după Brexit.

Proiectul sugerează şi ca o comisie de experţi independenţi să supravegheze implementarea regulilor bugetare care se aplică statelor europene. Ce zice România de amestecul Bruxelles-ului – un amestec şi mai evident decât acum – în politica bugetară a ţării? Premierul Dacian Cioloş se pregăteşte să lanseze săptămâna viitoare un „proiect de ţară“. Nu ştim deocamdată ce va conţine acesta. Şi, tot săptămâna viitoare, liderii politici, premierul Dacian Cioloş şi guvernatorul Băncii Naţionale vor avea o nouă întâlnire, pe agendă figurând Brexitul şi „proiectul de ţară postaderare“ amintit.

România nu-şi mai permite ca în 2008 să ig­nore ce se întâmplă în jurul ei. Să cazi de do­uă ori în capcană, să fii de două ori prins pe picior greşit în doar 10 ani ar fi deja prea mult.

 

Principalele reacţii ale liderilor şi instituţiilor din România la decizia britanicilor

 
 

Administraţia Prezidenţială

Preşedintele Klaus Iohannis

„Pot să-i asigur pe români că această criză are în ea oportunităţi importante pentru România şi împreună cu toată clasa politică vom avea grijă ca România şi Uniunea Europeană să iasă întărite din această criză. Prim-ministrul ne-a asigurat că impactul Brexitului asupra economiei nu este mare, nu e motiv de îngrijorare, va fi gestionat fără probleme majore. De la guvernator – impactul asupra monedei naţionale este mic şi gestionabil, leul nu va avea probleme, ne-a asigurat guvernatorul Mugur Isărescu.“

 

Guvernul

Premierul Dacian Cioloş

„Pentru România, din punctul meu de vedere, UE este un proiect esenţial. Dacă e aşa, asta presupune acum să gândim şi proiectul nostru de dezvoltare aici acasă, în acest context.”

 

 
 

BNR

Viceguvernatorul Bogdan Olteanu

„Evident că vor exista consecinţe economice în întreaga lume. Azi nu se vede direct faptul că ratingul Marii Britanii a fost scăzut cu 2 niveluri. Nu se vede pentru că pieţele sunt inundate cu lichidităţi. Din acest punct de vedere, în România vor fi consecinţe limitate.“

 
 
 

Ministerul de Finanţe român

„România înregistrează rezultate economice solide: o creştere economică de 4,3% în primul trimestru; pe primele cinci luni înregistrăm o execuţie bugetară echilibrată; datoria publică este una dintre cele mai mici din UE; datoria privată a cunoscut un trend puternic descendent, la fel şi creditul neguvernamental în valută. Toate acestea, ne oferă un confort suplimentar şi o încredere că impactul asupra economiei româneşti va fi unul redus.”

 

Bursa de Valori Bucureşti

Lucian Anghel, preşedintele CA al BVB

„Chiar dacă Marea Britanie era unul dintre furnizorii principali la bugetul Uniunii, ieşirea ei nu poate afecta România pentru că ţara noastră nu a reuşit niciodată să absoarbă 100% din fondurile europene, iar dacă bugetul UE o să scadă pentru noi nu o să fie o mare diferenţă.”

 

AOAR

Florin Pogonaru, preşedintele AOAR (la RFI)

„Noi nu ştim pentru perioadele următoare dacă îngheaţă finanţările, ce impact o să avem asupra fluxurilor financiare, care sunt noile centre financiare şi atunci nu ne putem angaja pentru a fi membri ai euro. Nici nu ştiu dacă s-ar uita cineva şi ar acorda prioritate primirii României în zona euro în perioada următoare, nu ştiu dacă ar vedea acest lucru cineva ca un plus şi o întărire a zonei euro neapărat, cu tot respectul pentru eforturile pe care le-am face. Probabil, vom avea o amânare.“

 

Raiffeisen Bank

Steven van Groningen, preşedintele băncii

„Investitorii din Marea Britanie sunt în incertitudine, iar această situaţie poate dura unu-doi ani. Eu cred că România ar putea în aceste condiţii să atragă investitorii străini, iar ceea ce îi trebuie este un cadru legislativ atractiv. Oportunitatea există de mult, problema este că nu reuşim să stabilim un mediu prietenos. În loc să lucrăm pentru acest lucru, noi introducem legi care se aplică retroactiv.“

 

Eurodeputaţii PSD

„Preşedintele şi guvernul au ca responsabilitate zero pentru lunile următoare, în ceea ce priveşte activitatea la nivel european, să se asigure că situaţia românilor aflaţi la muncă în Marea Britanie nu va fi semnificativ afectată de Brexit. Mă refer în primul rând la riscurile ca aceşti oameni să îşi piardă locurile de muncă sau să fie supuşi unor schimbări de condiţii pentru a mai putea profesa.”

 

MAE

„În contextul semnalelor referitoare la faptul că rezultatul referendumului provoacă tensiuni şi reacţii izolate la adresa cetăţenilor UE din Marea Britanie, cu caracter care poate fi considerat discriminatoriu, Ministerul Afacerilor Externe îndeamnă cetăţenii români care au cunoştinţă de astfel de incidente să informeze atât autorităţile britanice competente, cât şi Ambasada României la Londra.”

 

ASF

Prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Cornel Constantinescu

„Brexitul ar putea să implice o serie de oportunităţi pentru piaţa de capital din România, prin eventuala relocare a unor investiţii de capital, în contextul existenţei unei singure reglementări europene a pieţelor financiare. De menţionat este faptul că listările duale, ceea ce iniţial părea un mare avantaj, astăzi constatăm că nu mai reprezintă un avantaj pentru companiile care sunt listate atât la Bursa de Valori Bucureşti cât şi pe piaţa londoneză pentru că, după cum am constatat în ultimele zile, la Londra aceste companii au avut o lichiditate mult mai scăzută decât pe piaţa din Bucureşti, iar volatilitatea a fost mult mai mare.“

 

Ambasada UK

Paul Brummell, ambasador

„Relaţia bilaterală dintre România şi Marea Britanie se va menţine puternică, productivă după Brexit, situaţia românilor din Marea Britanie nu se va schimba imediat, iar românii sunt în continuare bineveniţi.”

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO