ZF a făcut o „scanare“ a situaţiei veniturilor încasate de executivi din mediul privat care şi-au făcut publice, în declaraţiile lor de avere sau în cele ale soţilor, salariile şi bonusurile încasate din mediul privat.
O parte dintre aceste venituri au ieşit la iveală odată cu angajarea unor manageri din privat la companiile de stat în cadrul proiectului „CEO privat la stat“, iar în alte cazuri au fost publicate ca urmare a unor candidaturi la alegerile parlamentare.
Spre exemplu, Viorel Panait şi-a publicat veniturile – de peste 22.500 de euro pe lună - primite în calitate director general al operatorului portuar Comvex Constanţa în 2011 după ce a fost ales ca membru în consiliul de administraţie al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Din declaraţia sa de avere mai reiese un salariu de executiv din mediul privat al soţiei sale, Ioana Ruxandra Nicola, care este director în cadrul Rompetrol Quality Control Constanţa şi care a avut în acelaşi an venituri lunare de 4.300 de euro. Un alt salariu din privat, devenit cunoscut odată cu numirea într-o funcţie la stat, este cel al lui Adrian Mişu Manolache, CEO-ul privat proaspăt numit la conducerea Loteriei Naţionale, o companie al cărei acţionar este Ministerul de Finanţe. Manolache a încasat în 2012, din funcţia de director regional corporate în cadrul BCR, suma de 2.900 de euro pe lună, potrivit declaraţiei sale de avere publicate pe site-ul Loteriei.
O altă familie de executivi din privat care au fost nevoiţi să îşi publice salariile este formată din soţii Robert şi Olesya Redeleanu. Anul trecut, pentru o scurtă perioadă de timp, Robert Redeleanu, fostul director general al producătorului de conserve Scandia Food, a fost consilier al ministrului economiei Lucian Bode din guvernul Ungureanu pe probleme de privatizare. El şi-a publicat declaraţia de avere de unde reiese că în 2011 a avut un venit lunar de la Scandia Food în valoare de peste 8.100 de euro, în timp ce soţia sa, care lucrează ca director de inovaţie la producătorul de bunuri de larg consum Unilever a câştigat un venit lunar de 4.200 de euro. Robert Redeleanu a fost numit recent în funcţia de director de marketing al UPC, al doilea mare jucător de pe piaţa locală de cablu TV.
Alte venituri din privat au fost publicate odată cu ocazia candidaturilor depuse la alegerile parlamentare de la finalul anului trecut. Astfel, doi avocaţi cunoscuţi în piaţă, Gheorghe Piperea şi Gabriel Biriş, au fost nevoiţi să îşi publice veniturile şi indemnizaţiile încasate cu un an înainte. Partener la SCA Piperea şi Asociaţii şi partener coordonator al Rominsolv SPRL, Gheorghe Piperea a obţinut în 2011 venituri de peste 67.000 de euro pe lună, potrivit declaraţiei sale de avere publicate ca urmare a candidaturii sale ca independent în colegiul 16 din Bucureşti pentru un post de deputat. De asemenea, Gabriel Biriş, care a candidat pentru un post de deputat din partea ARD, a încasat peste 13.600 de euro pe lună în calitate de avocat la SCPA Biriş Goran şi membru în consiliul de administraţie al Romcab.
O mare parte dintre managerii „privaţi“ numiţi la conducerea companiilor de stat au picat testul transparenţei şi chiar au sfidat legea. Spre exemplu, în cazul Tarom, prima companie de stat cu management privat, doar patru din şapte membri ai consiliului de administraţie şi-au publicat declaraţiile de avere, iar unele sunt şi incomplete. De exemplu, Dan Pascariu, preşedintele consiliului de administraţie al Tarom, nu şi-a publicat declaraţia de avere nici pe site-ul Tarom şi nici pe portalul declaraţiilor de avere al Agenţiei Naţionale de Integritate. Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice spune clar că membrii consiliilor de administraţie ale societăţilor de stat trebuie să îşi depună declaraţiile de avere şi de interese la 30 de zile de la numirea în funcţie, iar în 10 zile ANI le va publica pe portalul declaraţiilor de avere. Din consiliul de administraţie al Tarom mai face parte şi Ciprian Laduncă, directorul financiar al firmei de asigurări Alico, care şi-a publicat declaraţia de avere, dar la secţiunea „venituri“ este trecută menţiunea „ confidenţial cf. contract“.
Primul salariu „privat“ de multinaţională făcut public a fost acela al Alexandrinei Gătej, fosta şefă a Unilever care a fost pentru o perioadă consilier prezidenţial şi care a avut 18.000 de euro salariu în 2008 din funcţia de CEO al Unilever. Un alt caz a fost cel al lui Adrian Băicuşi, care a încasat în 2009 suma de 20.500 de euro pe lună din funcţia de director general al Siemens, publicată în declaraţia de avere pe care a depus-o în calitate de şef al Transelectrica.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
